Un tribunal din Istanbul a emis un mandat de arestare pe numele lui Fethullah Gulen. Documentul îl acuză pe clericul musulman care trăieşte în Statele Unite că a ordonat puciul ratat din 15 iulie. În replică, Fehtullah Gulen a declarat că emiterea mandatului dovedeşte doar că justiţia turcă este subordonată preşedintelui Recep Erdogan. Mandatul deschide calea pentru adresarea unei cereri oficiale de extrădare a predicatorului, aflat în Statele Unite. Turcia a furnizat deja unele documente părţii americane, care încă le analizează. Pe de altă parte, Statele Unite s-au oferit să ajute Turcia la ancheta asupra tentativei de lovitură de stat, după ce Occidentul a criticat epurările masive care au urmat acesteia.

Clericul Fethullah Gulen a condamnat vehement emiterea unui mandat de arestare de către autorităţile turce pe numele său, prin care este acuzat de orchestrarea loviturii de stat eşuate din noaptea de 15-16 iulie. Însă acesta a locuit în Statele Unite în ultimii 17 ani şi consideră că executivul turc nu are şanse reale să obţină extrădarea sa, transmite Reuters, potrivit News.ro.

”Este foarte bine ştiut că instanţelor turce le lipseşte orice formă de independenţă judiciară, iar acest mandat de arestare este doar un alt exemplu al autoritarismului preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, care se îndepărtează de democraţie”, a declarat Gulen.

Mai mult, clericul musulman a dezminţit orice implicare a adepţilor săi în orchestrarea loviturii de stat eşuate, care a dus la o campanie guvernamentală de eliminare a aşa-numiţilor gulenişti din instituţiile de stat, precum şi din presă.

Peste 60.000 de persoane au fost demise, arestate sau puse sub acuzare ca urmare a loviturii de stat, printre acestea numărându-se magistraţi, funcţionari publici, militari, poliţişti, academicieni, profesori universitari, medici, cercetători, precum şi jurnalişti.

Recep Tayyip Erdogan şi Fethullah Gulen au fost pentru o perioadă lungă de timp aliaţi importanţi, însă relaţiile dintre cei doi sunt mai tensionate ca niciodată. Opozanţii acuză chiar Partidul Justiţie şi Dezvoltare (AKP) pentru reuşita infiltrare a guleniştilor în structurile de stat.

În noaptea de 15-16 iulie, o facţiune din armata turcă a încercat să răstoarne regimul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, iar militarii au susţinut că vor să protejeze statul turc de influenţele islamice pe care înceracă să le introducă liderul de stat. Lovitura de stat a eşuat după câteva ore, atunci când sute de mii de susţinători ai preşedintelui au ieşit în stradă.

De asemenea, peste 100 de instituţii media au fost închise de către autorităţile turce, printre care se numără trei agenţii de ştiri, 16 televiziuni, 23 de posturi de radio şi 45 de cotidiene.