Fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi fostul şef al ANAF Şerban Pop rămân în arest, în dosarul în care sunt acuzaţi de luare de mită, respectiv complicitate la dare de mită, pentru soluţionarea favorabilă a unui dosar al lui Horia Simu, a decis definitiv instanţa supremă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins contestaţiile formulate de Bica şi Pop şi a menţinut decizia din 2 septembrie pronunţată de aceeaşi instanţă.

Decizia luată, vineri, este definitivă.

Fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi fostul şef al ANAF Şerban Pop, acuzaţi de luare de mită şi respectiv complicitate la dare de mită pentru soluţionarea favorabilă a unui dosar al lui Horia Simu, au fost arestaţi, pe 2 septembrie, pentru 30 de zile, de magistraţii instanţei supreme.

DNA arată că, la data de 8 noiembrie 2014, Alina Bica, în calitate de procuror-şef al DIICOT, a primit, în mod indirect, printr-un intermediar, martor denunţător în cauză (fostul ei consilier Ionuţ Mihăilescu, n.r.), suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la fostul şef al ANAF Şerban Pop. Pop ar fi primit 230.000 de euro de la Horia Simu pentru a interveni la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), ca să soluţioneaze, într-o manieră favorabilă un dosar în care omul de afaceri era urmărit penal.

Pe 1 septembrie, după reţinerea Alinei Bica de procurorii DNA, avocata Laura Vicol a declarat că noul dosar a fost întocmit în urma denunţului formulat de Ionuţ Mihăilescu, fostul consilier al Alinei Bica şi inculpat în dosarul ANRP al acesteia, care "şi-a reamintit, după foarte mulţi ani de zile, că ar fi primit ceva". "Este vorba despre fabuloasa şi exorbitanta sumă de 17.000 de euro, din care doamna Bica ar fi primit o parte", a mai spus Vicol.

Potrivit avocatei, denunţul este unul mincinos şi a fost făcut de Mihăilescu pentru a scăpa de acuzaţiile ce îi sunt aduse de procurorii DNA în dosarul ANRP.

Fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost arestată preventiv şi în perioada 22 noiembrie 2014 - 21 aprilie 2015.

Alina Bica este judecată în prezent în două dosare de corupţie, în care a fost arestată timp de cinci luni.

În dosarul "Bica 1", fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Alina Bica mai are un dosar pe rolul instanţei supreme, cunoscut sub numele de "Bica 2". Această cauză a fost disjunsă din prima. În acest dosar, Alina Bica, Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostul ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimişi în judecată în 25 februarie.Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom şi pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro.

În urma unei decizii a instanţei supreme, doar ultimele două acuzaţii la adresa şefei DIICOT vor face obiectul dosarului "Bica 2".

Alina Bica a fost procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din mai 2013 până în noiembrie 2014, când a demisionat din funcţie.

Şerban Pop este judecat în dosarul de şantaj al directorului general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu. Acesta a fost acuzat că l-a şantajat pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei, ameninţându-l cu darea în vileag a unor presupuse fapte de corupţie, respectiv că va face public contractul pentru drepturile de televizare a meciurilor din Liga I, dacă RCS&RDS nu va încheia un contract cu Antena Group.

În acest dosar, pe 1 octombrie 2013, Alexandrescu a fost trimis în judecată pentru şantaj, fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, şi fiica sa Camelia, pentru complicitate la această infracţiune, iar Şerban Pop, preşedinte al ANAF la data faptelor, avocat suspendat, pentru folosire, în orice mod, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

Omul de afaceri Horia Simu, foştii deputaţi Marko Attila şi Theodor Nicolescu au fost trimişi în judecată, alături de alte cinci persoane, în dosarul privind despăgubirea ilegală aprobată de ANRP pentru un teren de peste 97.000 metri pătraţi, la un preţ supraevaluat cu aproape 70 milioane de euro.

Simu este acuzat că, în perioada 2006 - 15 ianuarie 2008, a sprijinit şi înlesnit nerespectarea prevederilor legale de către preşedintele, vicepreşedintele şi membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), prin depunerea la un dosar de despăgubire a unui imobil a mai multor înscrisuri, printre care o adeverinţă medicală şi o expertiză extra-judiciară din 2006 întocmită de expertul Zizi Dumitrescu, prin care s-a prezentat fals o stare de sănătate precară şi o identificare greşită a terenului, pentru a acredita ideea de imposibilitate de restituire în natură şi de urgenţă în soluţionarea dosarului, potrivit procurorilor.

În baza raportului întocmit de expertul evaluator, membrii Comisiei ANRP au aprobat despăgubirea ilegală a lui Horia Simu, pentru terenul de peste 97.000 de metri, cu 128.276.015 de euro (1.315, 53 euro/mp), echivalentul a 466.770.763 de lei, prin supraevaluarea acestuia cu 69.897.373 de euro, echivalentul a 254.458.830 de lei.

"Prin acţiunile sau inacţiunile lor conştiente, inculpaţii au contribuit la prejudicierea bugetului de stat cu suma de 69.897.373 euro, echivalentul a 254.458.830 lei, şi la obţinerea unor foloase necuvenite în aceleaşi cuantum de către inculpatul Simu Horia", potrivit rechizitoriului.