Unii dintre cei mai buni hoţi din România au intrat în vizorul procurorilor. Adjuncta procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Giorgiana Hosu, a declarat că acesta este un caz unic în istoria instituţiei. 

Infractorii de elită făceau parte din Academia Infractorilor Români, o organizaţie care se baza pe reguli militare şi era specializată în spargeri în magazinele de lux din străinătate.

Procurorii spun că, între 2013 şi 2015, hoţii au reuşit să fure bunuri în valoare de 10 milioane de euro. Gruparea ar fi coordonată din Penitenciarul Iaşi de un bărbat condamnat pentru tentativă de asasinat.

„Un caz unic în istoria DIICOT din 2004 până acum. Gruparea a fost compusă din peste 100 de executanţi, toţi recrutaţi din Neamţ, instruiţi, antrenaţi, coordonaţi şi controlaţi pentru a pătrunde în forţă în magazine de lux de bijuterii şi ceasuri din UE”, a declarat adjuncta procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Giorgiana Hosu. 

„Fiecare participant avea un rol bine stabilit. Se acţiona după metoda celebrei grupări sârbe Pantera Roz. Prejudiciul real creat în acest dosar e în jur de 10 milioane de euro. Membrii grupării erau recrutaţi din Neamţ, erau antrenaţi în imobile speciale, cu geamuri acoperite cu folii negre. Erau aduşi în aceste imobile cu saci negri pe cap, erau amprentaţi, li se întocmeau dosare, li se luau probe ADN. În dosare erau menţionate numele membrilor familiei, ale prietenilor, rudelor, prietenelor. Erau chestionaţi despre vicii. Regulile sunt adunate într-un cod numit Regulamentul Academiei Infractorilor Români. E un cod cu capacităţi distincte, referitoare la pregătirea fizică, psihică, teoretică, practică şi de anchetă prin care trecea fiecare membru. Exista un comandant suprem, contabil, ofiţeri activi de anumită vârstă şi ofiţeri în rezervă de 50 de ani şi peste, existau avocaţi pentru membrii grupării acuzaţi de trădare sau anumite greşeli. Casele de antrenament au fost închiriate în Bucureşti, Cluj, Constanţa, iar pregătirea dura 90 de zile. Atunci când un membru era arestat, acesta comunica întotdeauna cu liderul grupării prin scrisori adresate familiei, în care era folosit un limbaj codificat, prin care liderul era atenţionat cu privire la greşelile care au dus la capturare, la greşelile colegilor. Liderul de grup era asigurat de tăcerea celui capturat. Gruparea funcţiona după legea omerta. Nu văd, nu aud, nu vorbesc”, a explicat Giorgiana Hosu. igi 24

Digi 24