Orice persoană cu studii superioare ar putea să devină cadru didactic, chiar dacă nu a urmat programele de formare psihopedagogică sau nu are masteratul didactic, potrivit unei excepţii din proiectul Legii învăţământului preuniversitar. Aceştia ar urma să susţină o probă de verificare a cunoştinţelor pedagogice, probă organizată de CNFDCD (Centrul Naţional de Formare si Dezvoltare in Cariera Didactică), după cum apare în documentul citat.

Amintim că cele două proiecte de legi pentru învăţământul preuniversitar şi superior au fost lansate în dezbatere publică până în data de 24 august, iar după această etapă vor fi ajustate în funcţie de propuneri, aprobate în Guvern şi trimise în Parlament pentru a parcurge procesul legislativ. Potrivit acestor proiecte, există modificări în ceea ce priveşte titularizarea profesorilor.

Iată ce prevede art. 127 din proiectul de lege:

(1) Studenţii şi absolvenţii de învăţământ superior care optează pentru cariera didactică au obligaţia să absolve cursurile unui masterat didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii.

(2) Prin excepţie, pot opta pentru cariera didactică şi absolvenţi ai învăţământului superior care nu au parcurs formarea iniţială prevăzută la alin.(1), sub condiţia susţinerii şi promovării unei probe suplimentare de examinare a cunoştinţelor teoretice de pedagogie pentru debutul în stagiatura didactică, organizat de CNFDCD la nivelul structurilor teritoriale.

Astfel, traseul este mult mai uşor pentru cineva care nu are formarea iniţială şi pregătire în domeniu, decât pentru cei care se pregătesc pentru asta prin modulele psihopedagogice, masterat didactic sau facultate de specialitate.

Ioana Lazăr, secretarul general al Ministerului Educaţiei, a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro că „în momentul în care cariera didactică nu este ofertantă pentru absolvenţii de top, atunci nu poţi să ai pretenţia ca aduci în sistemul de învăţământ preuniversitar cei mai buni profesori. În momentul în care salariile vor creşte şi debutantul va avea un salariu suficient ca să-i permită să îşi întemeieze o familie, să facă un credit, să pornească în viaţă, eu sunt convinsă că acea carieră didactică va deveni ofertantă pentru cei mai buni absolvenţi.”

Aceasta a mai spus că „cei care nu au formare iniţială cu DPDD-uri, masterat didactic, dar au studii superioare, doresc să se facă profesori, vor putea face acest lucru prin această stagiatură.”

„Cred că trebuie să începem să fim un pic mai deschişi în ceea ce înseamnă recunoaşterea competenţelor din contexte formale, informale şi aşa mai departe. Tocmai de aceea, Centrul Naţional pentru Formarea şi Dezvoltarea Carierei Didactice va avea ca scop principal o cartografiere a nevoilor de formare profesională, va fi o instituţie esenţială”, a completat aceasta.

Amintim că Edupedu.ro a scris în 2019 că formarea iniţială a profesorilor se face în România prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultăţii, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuşi la să o predea în preuniversitar.

Cunoscute ca modulele pedagogice sau “DPDD-uri” [pentru că sunt organizate de către Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic], aceste rute falimentare de formare a cadrelor didactice produc, la final, absolvenţi gata să intre în clase, dar cu o experienţă practică de maximum 3 ore de predare, avertiza într-o analiză pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educaţiei, Oana Badea.

Potrivit proiectului de lege, Centrul Naţional pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică are următoare scopuri:

Care sunt etapele pe care viitorii profesori trebuie să îi parcurgă pentru a putea preda, conform proiectului Legii învăţământului preuniversitar

În proiectul Legii învăţământului preuniversitar apare că, indiferent de formare, cei care vor să fie profesori vor trece printr-un mentorat, timp în care vor fi încadraţi cu jumătate de normă şi vor fi plătiţi cu salariul mediu net pe economie, apoi va urma licenţierea.

Edupedu.ro a scris că, pentru a deveni profesori, absolvenţii de învăţământ superior sunt în continuare obligaţi “să absolve cursurile unui masterat didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii”, după cum apare în proiectul amintit anterior.

Astfel, o noutate prevăzută la acest capitol permite ca, în loc de master didactic, cei care nu au absolvit formarea iniţială să susţină un examen la Centrul Naţional pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică (CNFDCD).

În proiectul legii Educaţiei în învăţământul preuniversitar, au fost introduse programe noi de formare iniţială pentru profesori. Se propune la art. 130, din cadrul capitolul referitor la Formarea iniţială a personalului didactic de predare, ca cei vor să devină cadre didactice trebuie să urmeze:

a) module dedicate activităţii didactice în învăţământul profesional;

b) module dedicate evaluării, respectiv proiectare, realizare, interpretare, utilizare şi revizuire, concomitent cu includerea în componenta de practică a competenţelor în evaluare;

c) un modul care să faciliteze formarea competenţelor elevilor aferente disciplinei “Educaţie pentru viaţă”;

d) un modul pedagogic de alfabetizare funcţională.

Nu este precizat dacă indiferent de specializarea pe care vrea să o urmeze viitorul cadru didactic, trebuie să parcurgă toate cele 4 module

Nu este precizată nici durata modulelor

După obţinerea masterului didactic, pe baza acestor acorduri-cadru, unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială încheie contracte de colaborare cu durata de 1 – 4 ani, pentru stabilirea condiţiilor de organizare şi desfăşurare a stagiilor practice. Stagiul durează un an.

Debutul în profesie se realizează după parcurgerea stagiaturii didactice, la finalul căreia cadrul didactic stagiar susţine examenul de licenţiere pentru cariera didactică, ce cuprinde două componente de evaluare sumativă:

a) raportul de evaluare a stagiului practic;

b) examen scris.

(8) Certificarea calităţii de cadru didactic cu drept de practică se obţine în urma promovării examenului de licenţiere pentru cariera didactică.

„Examenul naţional de licenţiere în cariera didactică este organizat de Ministerul Educaţiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi constă în:

a) etapa I, eliminatorie – analiza raportului de evaluare a stagiului practic, care cuprinde date privind activitatea profesională la nivelul unităţii de învăţământ, şi a portofoliului profesional personal,  realizată de DJIP/DMBIP şi de Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică;

b) etapa a II-a – examinarea scrisă, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, pentru fiecare specialitate în parte, realizată la finalizarea stagiaturii didactice cu durata de un an şcolar.

Stagiarii care promovează examenul de licenţiere în cariera didactică dobândesc titlul de cadru didactic cu drept de practică în învăţământul preuniversitar.”

Redăm discuţia pe această temă:

Edupedu.ro: De ce faceţi dumneavoastră pregătirea aceasta în şcoală, practica?

Ioana Lazăr: Practica este esenţială.

Edupedu.ro: De ce nu mai vine din universitate, pentru că acum văd că nu se atinge nimeni de universităţi. Livrează an de an, dacă vă uitaţi pe procentele de absolvenţi din promoţia curentă de la titularizare, au scoruri important mai slabe din totalul candidaţilor.

Ioana Lazăr: Anul acesta ştiu că au fost ceva mai mai bune decât anul trecut.

Edupedu.ro: Sunt uşor mai bune, dar ar trebui să fie absolvenţi cu cunoştinţele la ei, totul la zi, ar trebui să fie proaspătă toată materia şi toate celelalte. Şi vin cu o calitate din ce în ce mai slabă, dar nimeni nu se duce să le spună universităţilor „ne trebuie aşa ceva şi noi trebuie să-i recalificăm”.

Ioana Lazăr: Nu ştiu dacă neapărat este vorba de ceea ce fac sau nu fac universităţile, pentru că universităţile au şi absolvenţi foarte valoroşi. Problema este cât de atractivă este cariera didactică pentru cei mai valoroşi absolvenţi ai universităţilor. În momentul în care cariera didactică nu este ofertantă pentru absolvenţii de top, atunci nu poţi să ai pretenţia ca aduci în sistemul de învăţământ preuniversitar cei mai buni profesori. În momentul în care salariile vor creşte şi debutantul va avea un salariu suficient ca să-i permită să îşi întemeieze o familie, să facă un credit, să pornească în viaţă, eu sunt convinsă că acea carieră didactică va deveni ofertantă pentru cei mai buni absolvenţi. Şi atunci vor veni spre învăţământ şi spre şcoală, vor veni cei mai buni de la universităţi, pentru că, evident, o universitate nu poate să producă numai excelenţă. Problema este de cât de ofertantă este cariera didactică.

Edupedu.ro: Am înţeles, au trecut prin departamentele acelea de pregătire.

Ioana Lazăr: Toţi trec prin departamente de pregătire.

Edupedu.ro: Ar trebui totuşi să existe un filtru acolo. De ce? Dacă sistemul de învăţământ, cel care pregăteşte resursa pregăteşte resursa pentru toate companiile şi pentru toate instituţiile din România, dă semnalul că atunci când vine un absolvent de sistem de învăţământ, deci el pregăteşte resursa, şi trebuie să-l recalifice sau să-l califice un an de zile după ce de-abia a ieşit din masteratul didactic, nici măcar cei cu masterat didactic nu intră direct.

Ioana Lazăr: Nu este vorba de recalificare, este vorba de practică. Practica este esenţială.

Edupedu.ro: Nu a făcut practica în masteratul didactic?

Ioana Lazăr: Nu poate fi pus un semn egal între practica făcută în timpul masteratului didactic şi practica pe care o faci în timpul stagiaturii. Stagiatura şi însuşirea de la mentor a elementelor importante, practic, instituţia mentoratului este fundamentală şi este mult întărită în actualul proiect al legii educaţiei naţionale.

Edupedu.ro: Dar este o altă cheltuială mare.

Ioana Lazăr: În educaţie totul este cheltuială, dar dacă nu avem cheltuială în educaţie, nu putem să facem un sistem de educaţie pentru educaţie.

Edupedu.ro: Înţelegeţi că mă refer la faptul că universitatea a cheltuit prin banii statului, din finanţarea de bază, bani cu omul acela să-l califice şi să-l facă prin DPDD-uri (departamente pentru pregătirea personalului didactic) apt pentru sistemul de educaţie, după care sistemul de educaţie vine, reduce norma mentorului, îi plăteşte cu salariu, îi dă şi în plus pentru ce tot ce face acolo. Nu se întâmplă nimic pentru aceste universităţi care sunt impulsionate, în continuare să producă balast sau oameni care nu reuşesc să ia măcar şapte la titularizare, este un examen de angajare.

Ioana Lazăr: Este important că avem un filtru bun şi că într-adevăr nu intră balast, pentru că dacă iei sub şapte.

Edupedu.ro: Cum au luat licenţa dacă au luat sub şapte la titularizare, că dau tot pe specializare examenele?

Ioana Lazăr: Aici ne întoarcem la aceeaşi problemă, de atractivitate a carierei didactice, pe cine aducem în cariera didactică. Începusem să vă spun că cei care nu au formare iniţială cu DPDD-uri, masterat didactic, dar au studii superioare, doresc să se facă profesori, vor putea face acest lucru prin această stagiatură.

Edupedu.ro: De ce nu se generalizează formarea iniţială pe baza masteratului didactic, pentru că sunt păstrate DPDD-urile, masteratul didactic acum se mai dezvoltă sau au rămas 400 de locuri?

Ioana Lazăr: În România educată, sunt trei piloni de formare iniţială: dublă specializare, masteratul didactic şi practica. Formare iniţială este importantă, dar dacă citim cu atenţie proiectele, vor vedea că inclusiv pe componenta de management, de exemplu, legea pune accent şi pe competenţele dobândite în mod informal. Cred că trebuie să începem să fim un pic mai deschişi în ceea ce înseamnă recunoaşterea competenţelor din contexte formale, informale şi aşa mai departe. Tocmai de aceea, Centrul Naţional pentru Formarea şi Dezvoltarea Carierei Didactice va avea ca scop principal o cartografiere a nevoilor de formare profesională, va fi o instituţie esenţială, pentru că trebuie să ştim ce nevoi de formare iniţială …

Edupedu.ro: Acum nu există.

Ioana Lazăr: Acum nu există o instituţie care să gestioneze această componentă

Cum se face acum formarea iniţială a cadrelor didactice

Potrivit art. 236 alin (1) din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011, formarea iniţială pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul preuniversitar cuprinde:

a) formarea iniţială, teoretică, în specialitate, realizată prin universităţi, în cadrul unor programe acreditate potrivit legii;

b) finalizarea masterului didactic cu durata de 2 ani sau pregătirea în cadrul programelor de formare psihopedagogică de nivel I şi II realizată prin departamentele de specialitate din cadrul instituţiilor de învăţământ superior;

c) stagiul practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, de regulă sub coordonarea unui profesor mentor.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), formarea personalului din educaţia antepreşcolară pentru funcţia de educator-puericultor, a celui din învăţământul preşcolar şi primar pentru funcţiile de educatoare/educator şi învăţătoare/învăţător se realizează prin liceele pedagogice, iar a maiştrilor-instructori şi a antrenorilor prin unităţi de învăţământ terţiar nonuniversitar.

(3) Pentru a obţine altă specializare, absolvenţii studiilor de licenţă pot urma un modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obţinerea de competenţe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diploma de licenţă. Acest modul poate fi urmat în paralel cu masterul didactic sau după finalizarea acestuia.”

Art. 238 din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011:

„(1) Studenţii şi absolvenţii de învăţământ superior care optează pentru profesiunea didactică au obligaţia să absolve cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii.

(1^1) Programele de formare psihopedagogică de nivel I şi II pot fi urmate pe parcursul studiilor universitare de licenţă, respectiv master sau în regim postuniversitar.

(1^2) Programele de formare psihopedagogică pentru funcţiile didactice de educator-puericultor, educatoare, învăţător, antrenor şi maistru-instructor se aprobă de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi se desfăşoară în liceele cu profil pedagogic. Pentru absolvenţii liceelor pedagogice şi colegiilor universitare de institutori se consideră îndeplinită condiţia de formare psihopedagogică de nivel I.

(1^3) Absolvenţilor care au finalizat cu diplomă de licenţă/absolvire studii universitare de lungă sau scurtă durată până în anul 2005 li se consideră îndeplinită condiţia de formare psihopedagogică de nivel I şi II, dacă prin foaia matricolă fac dovada parcurgerii disciplinelor: psihologie şcolară, pedagogie, metodica predării specialităţii şi practică pedagogică la specialitatea înscrisă pe diploma de licenţă/absolvire.”

Ce este titularizarea?

Titularizarea este angajarea într-o şcoală, pe o perioadă nedeterminată. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – profesorii trebuie să obţină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât şi la inspecţia la clasă în profilul postului. Pentru a deveni suplinitor – deci pentru angajarea pe perioadă determinată – candidaţii trebuie să obţină minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât şi la inspecţie.

Sursa: www.edupedu.ro