Interesul tot mai scăzut manifestat de tinerii liceeni pentru continuarea studiilor a determinat universităţile din ţară să organizeze programe de pregătire pentru examenul de bacalaureat în speranţa că va creşte numărul celor care vor merge la facultate.

"Avem facultăţi care derulează de mai mulţi ani pregătiri pentru elevi înainte de bacalaureat şi admitere la facultate, însă foarte puţini sunt interesaţi de aceste pregătiri. Avem şomeri şi avem locuri de muncă neocupate. Este vorba de un dezinteres în a se pregăti. Sunt multe firme care îi primesc pentru a se forma direct în organizaţie, dar tinerii preferă să plece în străinătate, în căutarea unei vieţi mai bune", spune Ioan Carcea, profesor al Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi.

Potrivit datelor centralizate de Ministerul Educaţiei, anul trecut 66% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat examenul de bacalaureat, dintre care 73% din promoţia 2014-2015, iar 27% din promoţiile anterioare.

Numărul liceenilor care au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat a scăzut în ultimii zece ani cu peste 30%. În 2014, pentru prima dată din 2011 încoace, sistemul de învăţământ românesc a reuşit să producă un număr de absolvenţi de bacalaureat peste pragul de 100.000 de persoane.

Dacă universităţile se plâng de slaba pregătire a celor care ajung la facultate în ultimii ani, pe piaţa muncii deficitul de "talente" se adânceşte, deşi mediul corporatist a apelat în ultimii ani la programe de internship, stagii de practică plătite, în urma cărora tinerii primesc până la 300 de euro lunar. "Avem în toată ţara un deficit de informare în rândul celor care îşi caută un loc de muncă. Întrucât până la absolvire tinerii nu sunt puşi în contact cu piaţa muncii, ei pur şi simplu nu ştiu unde şi cum să aplice", spune Raluca Pârvu, business manager în cadrul companiei de consultanţă în management şi resurse umane BPI Group.

În ultimii ani, marile companii de pe piaţa locală au intensificat selecţia tinerilor la stagii de practică încercând astfel să-şi asigure un val de noi angajaţi în momentul în care "internii" termină facultatea.

"Sunt posturi care nu solicită un profil de studii specializat şi sunt plătite ca atare, cu salariul minim pe economie. Mulţi tineri nu se îndreaptă spontan către aceste posturi sau nu sunt mobili. Preferă să rămână fără loc de muncă în loc să se mute în alt oraş", a mai spus Raluca Pârvu.

Pe de altă parte tot mai mulţi angajatori din zona de producţie se confruntă cu probleme legate de lipsa personalului calificat şi a infrastructurii deficitare care reprezintă un impediment major în atragerea investitorilor.

"Una din marile probleme pe care le avem în prezent este legată de forţa de muncă din cauza faptului că nu mai există şcolile profesionale. Ne găsim în situaţia de a lucra cu echipe de oameni care au peste 50 de ani şi din urmă nu vine nimic. A trebuit să improvizăm noi şcoli profesionale şi să ne formăm matriţeri, mecanici, tehnici", spune Silviu Badea, director în cadrul Grupului Industrial Componente Piteşti, cu afaceri de 90 milioane euro, 2.500 de angajaţi şi fabrici în Piteşti, Câmpulung, Costeşti şi Curtea de Argeş.

Potrivit acestuia, concurenţa nu este reprezentată de celelalte firme româneşti din jur, ci de companii din Ungaria, Cehia, Slovacia sau Turcia: "Avem clienţi de pe marginea vestică a ţării din Arad, Oradea, însă noi pierdem din cauza infrastructurii şi a costurilor mai mari care vin de aici".

Învăţământul profesional din România a fost desfiinţat în 2009 şi reînfiinţat în 2012, la cererea angajatorilor, care nu mai găseau „meseriaşi“ disponibili. În 2013 - cel mai recent an pentru care există statistici - în învăţământul profesional erau înscrişi mai puţin de 26.000 de elevi faţă de 208.000, câţi erau înscrişi în 1993.