Una dintre cele mai grave boli de care pot suferii femeile poate deveni istorie. Pentru asta însă, e nevoie de consens politic, de planuri pe termen lung şi de încredere.

La mai bine de 200 de kilometri de Bucureşti, în comuna Sadova din judeţul Dolj, mamele vor să se asigure că fetele lor nu vor trece prin spaima unui cancer de col uterin. Din 66 de adolescente câte sunt în evidenţele medicului de familie Gindrovel Dumitra, 60 au făcut vaccinul anti-HPV, care e gratuit şi care le protejează împotriva bolii.

Iniţial, multe mame au fost sceptice. Dna Dobre s-a gândit la toate scenariile si modalităţile în care fetiţa ei poate să păţească ceva în urma vaccinului.

"M-am temut", i-a spus medicului.

„După prima întâlnire (n.r. cu medicul Dumitra), teama a dispărut foarte mult”, afirmă dna Dobre. „Avem încredere în domnul doctor, am mers pe mâna lui cu orice problemă”.

Sadova e un exemplu atipic pentru România. În multe comunităţi, vaccinarea anti-HPV s-a poticnit. Asta deşi vaccinul ar putea duce la eradicarea cancerului de col uterin în România, o afecţiune care, în 2020, a ucis 1.805 femei în România. La noi, incidenţa bolii este de patru ori mai mare decât media europeană.

Aceste decese sunt tragedii ce puteau fi evitate, spune medicul Dumitra.

„Vorbim de femei între 25 şi 65 de ani, adică femei tinere care sunt mame, care au copii, care lasă în urmă o familie”, adaugă el.

Cancerul de col uterin este provocat, în peste 90% din cazuri, de câteva tulpini periculoase ale virusul HPV (human papillomavirus). Şansele ca o femeie nevaccinată să ia acest virus pe parcursul vieţii sunt foarte mari -- se apropie de 85%. Multe dintre infectări se produc la vârste fragede, între 15 şi 23 de ani, de obicei prin contact sexual.

În ultimii ani, vaccinarea gratuită a fetelor împotriva HPV a mers în hopuri, din cauza lipsei banilor şi a campaniilor de comunicare greoaie. Acum, însă, sunt semne că situaţia ar putea fi diferită.

După ce a distribuit 40,000 de doze în 2021, Ministerul Sănătăţii a extins campania gratuită de vaccinare pentru a include toate fetele între 11 şi 18 ani, iar în acest an vor fi cumpărate 195.000 de doze, pentru care există deja solicitări. Instituţia analizează şi varianta vaccinării gratuite a băieţilor, care şi ei ar fi protejaţi de unele tipuri de cancer, o decizie „urmând să fie luată în acest sens” pe baza unui raport întocmit de specialiştii din comisiile de specialitate, spun oficiali ai Ministerului.

În Marea Britanie şi Australia, vaccinurile s-au dovedit sigure şi eficiente, iar cancerul de col uterin aproape că a fost eradicat datorită campaniilor de vaccinare. Australia imunizează gratuit la şcoală fetele şi băieţii de 12 şi 13 ani. Serul e însă recomandat inclusiv pacienţilor cu vârsta până în 45 de ani care au ratat campaniile de imunizare dar vor să fie protejaţi. Pe lângă problema cancerului de col, HPV cauzează 90% din cazurile de cancer anal, 70% din cele de cancer orofaringian şi 60% din cele de cancer penian, iar vaccinul oferă protecţie pentru toate acestea.

În timp ce ţările cu campanii de vaccinare solide aproape că au câştigat bătălia cu boala, România abia face câţiva paşi.

România, departe de recomandările internaţionale

Până acum, vaccinarea împotriva HPV s-a făcut mai ales în familiile înstărite, care şi-au permis să cumpere vaccinul din farmacii, atunci când au fost stocuri. Imunizarea costă până la 1.800 de lei, o sumă pe care puţin români pot să o scoată din portofel. Preţul unei doze trece de 600 de lei. Fetele cu vârsta până în 15 ani au nevoie de două doze, iar cele trecute de această vârstă de trei, care se fac într-o perioadă de şase luni.

Noile recomandări, publicate în 11 aprilie de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, spun că şi o singură doză poate fi utilă în prevenirea bolii, cu condiţia vaccinarea să se facă în copilărie.

În ultimii ani, şi fetele din familii modeste au avut şansa să se imunizeze, deoarece campania naţională de vaccinare a mers ceva mai bine. Chiar şi aşa, dozele gratuite au fost puţine, iar stocurile nu au fost constante, astfel că adolescentele au avut acces limitat.

Un părinte care vrea să-şi vaccineze fata sau băiatul împotriva HPV trebuie să discute cu medicul de familie. Acesta face, periodic, solicitări la Direcţia de Sănătate Publică, spunând de câte doze are nevoie, afirmă Ana Măiţă, preşedinta ONG-ului Mame pentru Mame.

„România nu are propriu-zis un program de vaccinare anti-HPV”, spune Măiţă. „România are un fel de meniu à la carte, pentru puţinii părinţi care înţeleg importanţa vaccinării HPV. Eu în continuare mă lupt ca să avem un program de vaccinare anti-HPV, dar statul român nu şi-a asumat obiective, aşa cum recomandă Uniunea Europeană.”

Obiectivele susţinute la nivel european sunt cele trasate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care propune statelor ca, până în 2030, să vaccineze 90% din fetele cu vârsta de 15 ani, şi să organizeze programe de screening pentru a depista eventuala apariţie a bolii în care să fie cuprinse 70% dintre femeile de toate vârstele. În continuare, doar un sfert dintre femei şi-au făcut un test Babeş Papanicolau în ultimii trei ani, deşi acesta este gratuit, potrivit unui studiu GfK făcut în 2016 în zona Moldovei.

Ministerul Sănătăţii spune că lucrează la extinderea accesului la vaccin: „Ministerul Sănătăţii are în vedere necesitatea adoptării unui program sustenabil de vaccinare împotriva HPV, aliniat obiectivelor din Planul European de Combatere a Cancerului, care prevede vaccinarea a 90% din populaţia ţintă de fete, până în 2030.”

Realitatea din teren este, însă, puţin diferită. Cele 195.000 de doze care vor fi cumpărate anul acesta pe baza cererilor formulate de medicii de familie vor ajunge pentru mai puţin de 100.000 de adolescente. România are în jur de 1 milion. Iar vaccinarea băieţilor, care şi ei sunt purtători şi pot fi afectaţi de virus, rămâne sub semnul întrebării.

„Mă trezesc în situaţia în care am părinţi care vor vaccinul, dar nu există vaccin”, spune Măiţă.

România are toate motivele să investească în prevenţie. Din punct de vedere financiar, vaccinul anti-HPV e una dintre cele mai eficiente investiţii pe care le poate face o ţară, spune preşedinta ONG-ului Mame pentru Mame – şi datele îi dau dreptate. Potrivit unor studii, la fiecare dolar investit în vaccinare, se câştigă între 20 şi 50 de dolari pe termen lung. Persoanele imunizate sunt mai sănătoase, ajung mai rar în spital, trăiesc mai mult şi sunt active mai mult timp pe piaţa muncii.

Practic, dintr-o singură lovitură, România ar economisi bani şi le-ar oferi şi fetelor şi femeilor o viaţă mai bună.

La noi se face însă prea puţină prevenţie, în special atunci când vine vorba de sănătatea femeii. Două din trei femei nu au auzit de virusul HPV, potrivit studiului GfK. De asemenea, o femeie din 10 femei nu a fost deloc la medic, nici măcar pentru un control de rutină, în ultimii 10 ani. Chiar şi planul naţional de combatere a cancerului lasă prevenţia la urmă, concentrându-se mai mult pe terapii şi tratamente.

Trebuie „să schimbăm paradigma în ceea ce priveşte vaccinarea şi sănătatea reproductivă a femeii”, spune fostul ministrul al Sănătăţii, Ioana Mihăilă. În mandatul său, a anunţat extinderea vaccinării gratuite pentru a include fetele până la vârsta de 18 ani.

Fostul ministru afirmă că a insistat şi pentru includerea gratuită a băieţilor în program din două motive: întâi, şi ei pot fi protejaţi de anumite tipuri de cancere, apoi, şi ei contribuie la transmiterea virusului în comunitate. Deocamdată însă, mamele care vor să-şi protejeze băieţii, pot doar să-i imunizeze pe cheltuiala proprie, aşa cum a făcut şi Măiţă.

La nivel de ţară, blocajele care apar sunt tot de ordin financiar. „În momentul în care am avut bază legală, nu am putut achiziţiona vaccinuri pentru că nu am avut buget”, afirmă Mihăilă. „Ca să faci o politică şi să o implementezi trebuie un pic de continuitate, aşa încât să poţi să gândeşti şi bugetul în paralel cu politicile.”

Fostul ministru adaugă că programele de sănătate publică ar trebui gândite pe termen lung, în funcţie de recomandările internaţionale, de studiile ştiinţifice şi de experienţa altor ţări.

„Cred că ne lipseşte curajul”, spune Mihăilă. „E nevoie de un curaj inclusiv al lumii politice în a-şi asuma politici publice de sănătate preventive, pentru că sunt cele mai bune şi cele mai sustenabile pe termen mediu şi lung.”

Pericolul HPV e mare, dar deseori ascuns

Beneficiile vaccinului HPV sunt clare, dar comunicarea acestor beneficii nu e o sarcină simplă. Pe lângă provocările financiare şi politice, unul dintre motivele pentru care vaccinarea anti-HPV a mers greoi în România este că autorităţile nu au reuşit să vorbească pe limba oamenilor.

„Privind în urmă, putem spune că programele de vaccinare au subestimat adesea că acest vaccin are nevoie de mult mai mult: de eforturi susţinute de comunicare şi sensibilizare de-a lungul mai multor ani pentru a fi acceptat de populaţie. Modalităţile normale şi testate de introducere a vaccinurilor pentru copilărie par a fi insuficiente”, spune Dr. Paul Bloem, de la departamentul de Vaccinologie al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

În România, a mai fost o campanie de vaccinare împotriva HPV, în 2008, când însă doar 2% dintre adolescente s-au imunizat, din cauza neîncrederii în produs. De atunci şi până în 2019, perioadă în care a lipsit un program naţional de imunizare, ar fi fost salvate mii de vieţi.

Acum 14 ani, părinţii se temeau că vaccinul ar putea provoca infertilitate (lucru dovedit fals) sau că vaccinul le-ar face pe fete să-şi înceapă mai devreme viaţa sexuală (şi acest lucru s-a dovedit a fi fals). Acum, majoritatea părinţilor se tem de alte potenţiale efecte adverse, deşi acestea sunt foarte rare, potrivit studiilor ştiinţifice.

Temerile părinţilor continuă să fie prezente, deşi ele au fost demontate de cercetători în ultimii 10-20 de ani. Iar aceste temeri pot duce la eşecul unei astfel de campanii, deoarece „accentuează nesiguranţa şi confuzia în rândul celor nehotărâţi”, spune Simona-Nicoleta Vulpe, doctorand în Sociologie la Universitatea din Bucureşti.

Cercetătoarea afirmă că, mai nou, „ezitarea faţă de vaccinare s-a normalizat” şi a ajuns să fie „definită ca o poziţie rezonabilă” în societate, din cauza mesajelor din pandemie care descurajau imunizarea.

Din păcate, harta reticenţei la vaccinare se suprapune cu harta ţărilor cu cele mai multe infectări cu HPV, spune medicul Paul Bloem, specialist în cadrul departamentului Imunizare şi vaccinuri al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. „Acest vaccin are nevoie de eforturi susţinute de comunicare şi sensibilizare de-a lungul mai multor ani pentru a fi acceptat de populaţie”, adaugă expertul.

Comunicarea importanţei vaccinări funcţionează cel mai bine pe un fond de încredere, care adesea lipseşte în România de astăzi, în care există mult zgomot şi dezinformare în privinţa vaccinurilor, iar părerile experţilor sunt trecute cu vederea.

„Indiferent cât de mare este încrederea în medicul de familie, în momentul în care apar informaţii bombă care ajung sa pervertească mesajul, este posibil ca şi nivelul de încredere să-şi atingă anumite limite”, spune doctorul Dumitra.

Rolul încrederii este esenţial într-o campanie de informare pe tema vaccinării, afirmă şi Vulpe. „Oamenii decid să se vaccineze atunci când au încredere într-una sau în mai multe entităţi care încurajează vaccinarea”, spune sociologul.

Medicul ginecolog Alina Diaconu de la Fundaţia Renaşterea, care a participat la mai multe campanii de screening pentru depistarea cancerului de col uterin, a sesizat şi ea „zgomotul” care vine din zone non-medicale, şi care le descurajează pe paciente.

„Îmi ia foarte mult din timpul unei consultaţii să dau balastul deoparte a ceea ce înseamnă informaţii luate de pe social media, din Google şi alte surse, să-i spun pacientei ce se întâmplă, ce este ăla col uterin, ce este celula, ce este virusul şi abia apoi să începem consultaţia”, spune dr. Diaconu.

Atât ea, cât şi medicul Dumitra se străduiesc să stabilească o relaţie personală cu pacienţii şi să le explice cât mai bine cum pot să-şi rezolve problemele medicale. „Suntem încă în etapa de redobândire a încrederii populaţiei”, spune dr. Dumitra. „Mulţi părinţi încă mai aşteaptă o infuzie de încredere.”

Acesta e şi motivul pentru care medicul discută cu mamele care se teme de posibilele efecte adverse ale vaccinului, şi le spune că nu au de ce să se teamă. Le dă încredere şi le vorbeşte despre beneficiile vaccinării, într-un limbaj pe înţelesul tuturor. În loc să le spună de cancer de col uterin, un termen mai puţin vizibil în comunitate, le pune o întrebare simplă: „Ai auzit de rană pe col?”

„Majoritatea ştiu pe cutare sau pe cutare care a avut o rană pe col şi care a trebuit să o cauterizeze sau să urmeze un tratament”, spune dr. Dumitra.

Înainte, dar cu paşi mărunţi

Cu un dialog mai cald între medici şi pacienţi se pot vedea rezultate. „Ne aflăm pe o pantă ascendentă în ceea ce priveşte acceptarea vaccinării împotriva HPV de către părinţi”, spune doctorul Dumitra.

Fiecare adolescentă din lista lui de medic de familie e încurajată să-şi facă vaccinul pentru a primi şansa unei vieţi fără teama că testul Babeş Papanicolau ar putea avea un rezultat neplăcut.

Medicul Dumitra le încurajează pe mame să-şi vaccineze fetele devreme. Potrivit studiilor, cele mai bune rezultate sunt atunci când vaccinul e făcut înaintea începerii vieţii sexuale, estimată în România este la 17 ani pentru băieţi şi 18 pentru fete.

Serul este însă eficient şi mai târziu. „Şi cei spre 20 sau chiar peste 20 de ani pot beneficia de vaccinarea HPV”, spune Peter Sasieni de la King's College London, autorul unui studiu asupra eficienţei vaccinului. „Dacă am putea vaccina 90% din fete până la 15 ani, practic am garanta că această boală a cancerului de col devine o problemă rară pe viitor”, spune Sasieni.

Când imunizarea se face până la vârsta de 18 ani, apar câteva avantaje. Primul este că adolescenţii nu şi-au început încă viaţa sexuală, deci nu au avut cum să contracteze vreo tulpină periculoasă a virusului HPV. Scopul principal al vaccinului, acela de a preveni infecţia, poate fi cel mai bine atins. Al doilea avantaj este că în cazul adolescenţilor, imunizarea poate fi realizată în şcoli, cel mai eficient mod de a proteja o populaţie.

În Marea Britanie, vaccinarea a fost introdusă în 2008 pentru fete de 11-13 ani, apoi a fost extinsă pentru a cuprinde adolescentele cu vârsta până la 18 ani. Ulterior, britanicii au trecut la vaccinarea băieţilor de 11-13 ani şi apoi, la vaccinarea femei sub 25 de ani.

“Suntem foarte mulţumiţi de rezultatele programului de vaccinare HPV din UK. Recent, un studiu la care noi am contribuit a arătat că numărul de cazuri de cancer de col uterin a căzut cu aproape 90% în femeile care au fost vaccinate la 12-13 ani”, spune Alexander Wright, Lider al organizaţiei Cancer Research UK.

România ar avea, aşadar, o metodă pe care să o copieze pentru a eradica această boală gravă care afectează mii de femei în fiecare an. E nevoie însă de consens politic şi de planuri pe termen lung.

„Campania de vaccinare împotriva HPV trebuie asumată de orice partid, indiferent cine se află la guvernare”, spune medicul Dumitra.

Acest articol a fost finanţat prin Cancer Journalism Grant, oferit de Şcoala Europeană de Oncologie (www.eso.net), al cărui scop este să încurajeze jurnaliştii care lucrează în presa scrisă, online şi audiovizuală să exploreze probleme sistemice care au un impact important asupra pacienţilor oncologici.

Sursa: www.digi24.ro