Primul copil din România care a ajuns la terapie intensivă, infectat cu SARS-CoV-2, este în stare stabilă. A făcut însă cea mai gravă formă a bolii, sindrom inflamator multisistem. Un copil poate dezvolta acest tip de inflamare a tuturor organelor chiar şi după mai bine de 40 de zile de la infectarea cu noul coronavirus, de aceea este importantă monitorizarea copilului şi după ce un eventual test de COVID s-a negativat.

Copilul internat la „Victor Gomoiu” are 9 ani şi 11 luni şi nu mai avea alte boli. Medicii cred că a făcut infecţia cu COVID odată cu părinţii lui, în urmă cu trei săptămâni,  dar la acel moment nu a fost testat pentru că era asimptomatic. Este modul în care se dezvoltă această formă gravă a bolii. Apare abia după 2-4 săptămâni de la infectare, la copii asimptomatici.

Copilul a ajuns prima dată la Unitatea de Primiri Urgenţe din Buzău, unde testul la COVID  a ieşit negativ. Avea dureri de cap şi febră. Când a fost transferat în Capitală, cu suspiciune de meningo-encefalită, testul a fost repetat şi de această dată a ieşit pozitiv.

Dr. Adrian Popp: În statul New York am avut cam 85 de astfel de cazuri

Cazuri de copii care au dezvoltat sindromul inflamator multisistem, după infectarea cu noul coronavirus, au fost mai numeroase, până acum, în Occident. Medicul Adrian Popp, şeful secţiei de boli infecţioase a unui spital din New York, a declarat că s-a confruntat cu zeci de astfel de cazuri. El a afirmat, la Digi24, că acestă complicaţie la copii are, în general, un prognostic sever. Specialistul precizează, însă, că marea majoritate a copiilor fac forme uşoare, iar acest sindrom este destul de rar.

„M-am întâlnit cu aşa ceva. În statul New York am avut aproximativ 85 de astfel de cazuri. Copiii fac COVID la fel de uşor ca adulţii, dar situaţia lor este mai bună, în sensul că marea majoritate a acestor copii nu fac forme severe. Numai aproximativ 1 la sută din aceşti copii de internează. Din păcate, din când în când, vedem situaţii foarte severe, cum este şi acest sindrom pediatric multisistem inflamator”, a declarat Adrian Popp.

„Când acest lucru apare, copilul este foarte grav, de obicei este pe ventilator şi prognosticul este destul de sever”, a spus dr. Popp. El a explicat că este vorba despre o apărare imunitară în care sistemul imunitar al copilului acţionează exagerat. Cu alte cuvinte, inflamaţia este mult prea mare faţă de capacitatea copilului de a supravieţui, de a trece peste această inflamaţie. „De ce se întâmplă la unii copii şi nu se întâmplă la alţi copii nu ştim, dar s-au descris astfel de sindroame inflamatorii severe şi în alte infecţii virale, aşa-numitul sindrom Kawasaki. Din fericire, este destul de rar”, a arătat medicul român din New York.

Încă nu e clară legătura dintre sindromul infecţios multisistem şi SARS-CoV-2

„Inflamaţia exagerată este un răspuns al organismului la o provocare infecţioasă, adică la un microb. Nu apare doar în infecţia cu SARS-CoV-2, de altfel, în prezent nu este foarte clar care sunt legăturile dintre această infecţie şi apariţia acestui sindrom, dar acelaşi lucru se poate întâmpla în infecţii cu virusuri, cu bacterii şi există şi cazuri în care aceste manifestări pot să apară fără un factor infecţios detectabil”, a explicat la Digi24 medicul pediatru Alexis Cochino.

Dr. Radu Ţincu: Patru ipoteze de lucru

Medicul Radu Ţincu a explicat la Digi24 că această complicaţie poate fi cauzată de patru factori, printre care producerea unui dezechilibru în organism odată cu infectare cu noul coronavirus.

„Este o complicaţie care a fost citată în legătură cu SARS-CoV-2. La acest moment sunt patru ipoteze de lucru, care încă nu sunt elucidate complet la nivel internaţional. Prima este că SARS-CoV-2 poate să reprezinte un trigger (factor declanşator - n.r.) pentru sistemul inflamator al organismului şi să elibereze anumite substanţe pro-inflamatorii în acea furtună de citokine inflamatorie. Este prima ipoteză, cea care a fost şi prima luată în calcul.

A doua ipoteză este determinată de faptul că odată ce ne-am vindecat de SARS-CoV-2, se produce un dezechilibru imun care predispune organismul să dezvolte ulterior, la contactul cu alţi agenţi patogeni, o astfel de reacţie. Şi acest lucru este susţinut de un lucru foarte important: majoritatea copiilor care au dezvoltat această complicaţie nu au făcut-o în timpul bolii, au făcut-o undeva la 40-42 de zile după ce s-au vindecat de SARS-CoV-2.

A treia explicaţie este determinată de o predispoziţie genetică. Pentru explicarea acestei ipoteze s-a observat, de exemplu, că în ţările asiatice nu a fost raportată această complicaţie şi atunci probabil s-a considerat că este o predispoziţie genetică a locuitorilor din anumite zone ale globului.

Iar a patra, care este cea mai recentă, spune că nu toate virusurile SARS-CoV-2, ci doar anumite mutaţii ale virusului ar fi capabile să producă această inflamaţie la nivelul organismului”, a detaliat medicul ATI Radu Ţincu.

Ce se întâmplă, de fapt? În organism se eliberează citokine pro-inflamatorii, dintre care cele mai importante sunt interleukina 1 şi 6. Acestea au fost raportate ca fiind crescute la valori foarte mari în cazul copiilor care au făcut această boală şi vor produce o inflamaţie la nivelul tuturor organelor, cu precădere la nivelul inimii, ceea ce se numeşte miocardită, adică o inflamare a cordului, şi la nivelul vaselor de sânge, a explicat medicul.

Această inflamaţie, la nivel cerebral, mimează foarte bine o meningo-encefalită, deci trebuie făcut rapid un diagonistic diferenţial între această complicaţie şi o boală infecţioasă a creierului, iar la nivelul inimii trebuie evaluată funcţia cardiacă să vedem care sunt parametrii cardio-vasculari ai unui acestui copil, a arătat dr. Radu Ţincu.

Dr. Mihai Craiu: Părinţii să fie liniştiţi, este o afecţiune foarte rară

„Copiii cu covid-toes (degete inflamate) au fost un prim semnal de alarmă. Ceea ce este diferit în sistemul multisistemic inflamator este că el are în comun cu sindromul Kawasaki nişte semne clinice şi de asemenea cu sindromul de şoc toxic alte semne, ceea ce face diagnosticul un pic mai dificil”, a explicat, la rândul său dr. Mihai Craiu, medic pediatru.

Cu toate acestea, dr. Mihai Craiu spune că afecţiunea este una rară, iar părinţii cu copii sănătoşi nu au de ce să îşi facă griji.

„În Statele Unite, unde există cea mai mare cohortă de astfel de pacienţi, în registrul lor naţional este vorba de 790 de cazuri până la începutul lunii septembrie, în 6,5 milioane de îmbolnăviţi. Deci, este foarte rară. Iar dintre aceste cazuri, evoluţia severă către sechele foarte grave sau deces de origine cardio-vasculară s-a întâmplat numai la 11 copii, toţi aceştia având afecţiuni care făceau supravieţuirea dificilă şi fără infectarea cu noul coronavirus”, a arătat medicul pediatru Mihai Craiu într-o intervenţie la Digi24.

Medicii le transmit, aşadar, părinţilor să nu se sperie, pentru că sunt puţini copiii care fac această formă rară a bolii. În România s-au infectat cu noul coronavirus 6.700 de copii, iar jumătate dintre ei au fost asimptomatici. Ceilalţi au dezvoltat forme uşoare.

Sursa: www.digi24.ro