Trenurile operate de compania de stat CFR Călători au înregistrat întârzieri totale de 4,53 milioane de minute în 2017, care înseamnă peste opt ani şi jumătate.

Întârzierile totale au crescut uşor faţă de anul 2016, când însumau 4,47 de milioane de minute, fiind aproape de două ori mai mari decât în 2015 şi 2014, când trenurile româneşti au ajuns mai târziu la destinaţie cu 2,71 milioane de minute, respectiv 2,25 milioane de minute.

În medie, trenurile CFR Călători au întârzieri zilnice de 12.500 de minute. Fenomenul ar fi produs de compania CFR Infrastructura, care se ocupă cu întreţinerea – că de construirea unor linii noi nu se mai discută de multă vreme – căilor ferate române.

România nu este, însă, singura ţară care se confruntă cu întârzieri tot mai mari în sistemul de transport feroviar.

În Germania, de exemplu, trenurile au avut întârzieri cumulate de 174,6 de milioane de minute, în anul 2016, iar numărul garniturilor care au ajuns mai târziu la destinaţie a crecut cu 30 la sută faţă de nivelul din 2009.

Problemele ţin, de asemenea, tot de infrastructură. Investiţiile mici, dar şi lucrările de modernizare au dus la agravarea fenomenului.

Ţara în care punctualitatea este luată cel mai în serios, Japonia, are şi ea probleme cu întârzierile. Un studiu realizat în regiunea Tokyo anul trecut a arătat că multe dintre trenuri înregistrează întârzieri în timpul orelor de vârf.

Anul trecut, un operator feroviar nipon şi-a cerut scuze pasagerilor după ce un tren a plecat cu 20 de secunde mai devreme din staţie, iar scuzele pentru întârzieri minore, de sub un minut, sunt deja ceva obişnuit în această ţară.

Dacă mulţi laudă eficienţa japoneză, au existat şi consecinţe tragice ale obsesiei punctualităţii. În 2005, peste o sută de oameni au murit şi alte câteva sute au fost rănite, după ce un tren a deraiat din cauza vitezei excesive. Mecanicul încerca să recupereze o întârziere de doar 90 de secunde.