Creştinii ortodocşi şi cei greco-catolici sărbătoresc Paştele, cu o săptămână mai târziu decât romano-catolicii şi protestanţii.
Dacă în 2018, Învierea Domnului a fost celebrată la începutul lunii aprilie, în 2019, Paştele ortodox va pica pe 28 aprilie, iar cel catolic pe 21 aprilie.
De ce Paştele catolic şi cel ortodox se sărbătoresc la date diferite
Paştele catolic şi cel ortodox nu cad în aceeaşi zi decât rareori (aşa cum s-a întâmplat în 2014 şi în 2017). Paştele catolic poate cădea în lună martie sau aprilie şi niciodată în luna mai, în timp ce Paştele ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie.
Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Pastele ţine două fenomene naturale, unul cu data fixă - echinocţiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare - luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an.
Dar în plus, utilizarea a doua calendare diferite explica decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).
Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renaşterii naturii şi ale echinocţiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paştelui eliberarea din sclavie şi plecarea din Egipt.
La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paştelui iudeu (Pesah) era fixată în ziua de 14 în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu prima Lună plină a primăverii. Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic şi a şaptea lună (a opta în anii bisecţi) a anului secular.
Numele de “nisan” este de origine asiro-babiloniană şi înseamnă “luna fericirii”. Această dată era dependenta de ciclul lunar (anul de 13 luni), şi nu de calendarul solar de 12 luni, aplicat în prezent.
Aşa încât data Paştelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în “duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primavara’. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paştelui, ci şi a altor sărbători creştine importante.
Iniţial, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseana sărbătoreau Pastele la aceeaşi dată. După Marea Schisma din 1054, Biserica Creştină a fost împărţită în două - cea Apuseana sub autoritatea papei şi cea Răsăriteana sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.
Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.
Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriana, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns să fie de 13 zile.
Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi bisericile ortodoxe să reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.
Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere.
Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei.
Însă, Biserica Ortodoxă Rusa şi Biserica Ortodoxă Sarba nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Romana sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Pastele după cel iulian.
Biserica Ortodoxă Finlandeză şi cea Estoniana sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Pastele după calendarul gregorian.
Când va pica Paştele în 2019
9 aprilie 2018
- citeşte totul despre:
- crestini,
- ortodocsi,
- paste,
- sarbatoare,
- inviere




Din aceeaşi categorie:
Senatul (în calitate de for decizional) a respins iniţiativa legislativă privind autonomia Ţinutului Secuiesc, care fusese adoptată tacit în Camera Deputaţilor.
(29 aprilie 2020)
241 vizualizări
Medicii de familie nu distribuie cardurile de sănătate
(31 august 2013)
256 vizualizări
INSP anunţă că 17 pacienţi infectaţi cu varianta britanică Covid au decedat până acum în România, dintr-un total de 557 de cazuri depistate.
(2 aprilie 2021)
96 vizualizări
Părinţii copiilor cu handicap, scutiţi de impozite
(27 iunie 2015)
224 vizualizări
Alegerea reprezentantului elevilor în CA ale unitătilor de învătământ - până pe 15 octombrie
(23 septembrie 2015)
52 vizualizări
LISTA persoanelor decedate în incendiul din clubul Colectiv
(31 octombrie 2015)
152 vizualizări
Noi plafoane la energie, decise în coaliţie pentru anumite categorii. De ce facilitate vor beneficia cei care primesc facturile cu întârziere
(15 noiembrie 2022)
19 vizualizări
Alertă europeană de la Protecţia Consumatorului: Măşti neconforme găsite pe piaţă. Cum le deosebim
(18 octombrie 2020)
335 vizualizări
Gerul persistă, însoţit de ninsori şi viscol; 7 judeţe, sub cod portocaliu de vreme rea, astăzi, până la ora 20.00
(28 februarie 2018)
121 vizualizări
Doi români răniţi în incidentul terorist de la Parlamentul britanic
(22 martie 2017)
457 vizualizări
Ministrul Sănătăţii: La Suceava a fost o transmitere comunitară accelerată/ Considerăm că sunt peste 1.000 de persoane care sunt purtători şi circulă liber prin Suceava
(31 martie 2020)
51 vizualizări
COVID – 19: 143 de noi cazuri de îmbolnăvire in 24 de ore în România!
(23 martie 2020)
77 vizualizări
Medici români, medaliaţi cu aur la Geneva
(14 aprilie 2014)
95 vizualizări
Peste patru mii de militari din nouă ţări participă în România la cel mai mare exerciţiu NATO din 2017
(3 iunie 2017)
243 vizualizări
Ministrul de Interne recomandă instituţiilor publice şi private să ia în calcul ca angajaţii să lucreze de acasă
(10 martie 2020)
166 vizualizări
CEDO, precedent extrem de grav: Un angajator are dreptul să supravegheze discuţiile pe net
(13 ianuarie 2016)
127 vizualizări
10.000 de lei de la stat, pentru românii cu WC în fundul curţii: doar depui cererea şi primeşti banii să-ţi faci condiţii în casă
(3 noiembrie 2022)
487 vizualizări
.jpg?width=60&height=60&cropratio=1:1&image=/images/stories/fructe(1).jpg)
Fructele cu cele mai puține calorii. Drept urmare, consumul lor poate reduce

Industria serviciilor financiare trece printr-o transformare semnificativă,
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole
-
Istoria Atenei
Publicat la data de 28 martie 2025
-
Cele mai periculoase destinaţii turistice pentru femei
Publicat la data de 27 martie 2025
-
Fructele cu cele mai puţine calorii. Poţi să mănânci oricât, nu te îngraşi
Publicat la data de 27 martie 2025
-
Lucruri inedite despre mere
Publicat la data de 28 martie 2025