Creştinii ortodocşi şi cei greco-catolici sărbătoresc  Paştele, cu o săptămână mai târziu decât romano-catolicii şi protestanţii.

Dacă în 2018, Învierea Domnului a fost celebrată la începutul lunii aprilie, în 2019, Paştele ortodox va pica pe 28 aprilie, iar cel catolic pe 21 aprilie.

De ce Paştele catolic şi cel ortodox se sărbătoresc la date diferite

Paştele catolic şi cel ortodox nu cad în aceeaşi zi decât rareori (aşa cum s-a întâmplat în 2014 şi în 2017). Paştele catolic poate cădea în lună martie sau aprilie şi niciodată în luna mai, în timp ce Paştele ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie.

Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Pastele ţine două fenomene naturale, unul cu data fixă - echinocţiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare - luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an.

Dar în plus, utilizarea a doua calendare diferite explica decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renaşterii naturii şi ale echinocţiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paştelui eliberarea din sclavie şi plecarea din Egipt.

La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paştelui iudeu (Pesah) era fixată în ziua de 14 în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu prima Lună plină a primăverii. Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic şi a şaptea lună (a opta în anii bisecţi) a anului secular.

Numele de “nisan” este de origine asiro-babiloniană şi înseamnă “luna fericirii”. Această dată era dependenta de ciclul lunar (anul de 13 luni), şi nu de calendarul solar de 12 luni, aplicat în prezent.

Aşa încât data Paştelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în “duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primavara’. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paştelui, ci şi a altor sărbători creştine importante.

Iniţial, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseana sărbătoreau Pastele la aceeaşi dată. După Marea Schisma din 1054, Biserica Creştină a fost împărţită în două - cea Apuseana sub autoritatea papei şi cea Răsăriteana sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.

Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.

Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriana, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns să fie de 13 zile.

Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi bisericile ortodoxe să reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere.

Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei.

Însă, Biserica Ortodoxă Rusa şi Biserica Ortodoxă Sarba nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Romana sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Pastele după cel iulian.

Biserica Ortodoxă Finlandeză şi cea Estoniana sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Pastele după calendarul gregorian.