Creştinii ortodocşi şi cei greco-catolici sărbătoresc Paştele, cu o săptămână mai târziu decât romano-catolicii şi protestanţii.
Dacă în 2018, Învierea Domnului a fost celebrată la începutul lunii aprilie, în 2019, Paştele ortodox va pica pe 28 aprilie, iar cel catolic pe 21 aprilie.
De ce Paştele catolic şi cel ortodox se sărbătoresc la date diferite
Paştele catolic şi cel ortodox nu cad în aceeaşi zi decât rareori (aşa cum s-a întâmplat în 2014 şi în 2017). Paştele catolic poate cădea în lună martie sau aprilie şi niciodată în luna mai, în timp ce Paştele ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie.
Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Pastele ţine două fenomene naturale, unul cu data fixă - echinocţiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare - luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an.
Dar în plus, utilizarea a doua calendare diferite explica decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).
Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renaşterii naturii şi ale echinocţiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paştelui eliberarea din sclavie şi plecarea din Egipt.
La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paştelui iudeu (Pesah) era fixată în ziua de 14 în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu prima Lună plină a primăverii. Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic şi a şaptea lună (a opta în anii bisecţi) a anului secular.
Numele de “nisan” este de origine asiro-babiloniană şi înseamnă “luna fericirii”. Această dată era dependenta de ciclul lunar (anul de 13 luni), şi nu de calendarul solar de 12 luni, aplicat în prezent.
Aşa încât data Paştelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în “duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primavara’. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paştelui, ci şi a altor sărbători creştine importante.
Iniţial, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseana sărbătoreau Pastele la aceeaşi dată. După Marea Schisma din 1054, Biserica Creştină a fost împărţită în două - cea Apuseana sub autoritatea papei şi cea Răsăriteana sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.
Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.
Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriana, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns să fie de 13 zile.
Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi bisericile ortodoxe să reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.
Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere.
Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei.
Însă, Biserica Ortodoxă Rusa şi Biserica Ortodoxă Sarba nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Romana sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Pastele după cel iulian.
Biserica Ortodoxă Finlandeză şi cea Estoniana sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Pastele după calendarul gregorian.
Când va pica Paştele în 2019
9 aprilie 2018
- citeşte totul despre:
- crestini,
- ortodocsi,
- paste,
- sarbatoare,
- inviere




Din aceeaşi categorie:
Legea graţierii, adoptată tacit de Senat
(24 mai 2017)
390 vizualizări
Angajatorii pot încadra, în acest an, 5.500 de cetăţeni străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă
(28 ianuarie 2017)
44 vizualizări
Risc mare de producere a avalanşelor în Munţii Făgăraş şi Bucegi, la peste 1.800 de metri altititudine
(30 martie 2018)
37 vizualizări
Aglomeraţie la intrarea în ţară. Cozile de autoturisme şi TIR-uri s-au întins pe mai bine de 10 kilometri
(2 august 2021)
17 vizualizări
Măsuri la Aeroportul ”Henri Coandă” din 15 mai: Corturi de aşteptare, purtarea obligatorie a măştii, acces în grupuri organizate în funcţie de zbor, dispensere cu dezinfectant
(14 mai 2020)
168 vizualizări
Loto 6 din 49: cel mai mare report din istoria Loteriei Naţionale
(13 iulie 2013 - Cristina IANCU)
80 vizualizări
Raport Transparency International: România a rămas în top trei cele mai corupte ţări ale Uniunii Europene în 2020, alături de Ungaria şi Bulgaria.
(28 ianuarie 2021)
73 vizualizări
70 de turişti blocaţi în Făgăraş. MAI trimite două elicoptere
(20 ianuarie 2016)
156 vizualizări
ANPC:Amenzi de 171.000 de lei pentru condiţiile din trenuri şi serviciile de alimentaţie publică din Gara de Nord
(23 iulie 2015)
158 vizualizări
Persoanele care au lucrat în condiţii speciale şi deosebite, pensionate înainte de 2011, beneficiază de majorări
(6 mai 2017)
843 vizualizări
ALERTĂ METEO! Cod galben de ploi torenţiale, furtuni şi grindină, inclusiv în Prahova
(17 iunie 2019)
196 vizualizări
Bărbat atacat de o ursoaică, în apropierea unei păduri din Predeal
(4 mai 2015)
202 vizualizări
Noul Cod Penal: 7 ani de închisoare pentru agresarea partenerilor
(28 mai 2015)
202 vizualizări
Silviu, câmpineanul rănit la Colectiv, a fost transferat în Olanda
(7 noiembrie 2015)
490 vizualizări
Lotul olimpic al României a câştigat şapte medalii la Olimpiada Internaţională de Astronomie, trei de aur
(14 octombrie 2016)
385 vizualizări
Produsul Intern Brut a crescut cu 3,7%
(4 decembrie 2015)
39 vizualizări
Premierul Florin Cîţu a anunţat că va propune în şedinţa de azi a CNSU mai multe măsuri pentru vacanţa de Paşte
(8 aprilie 2021)
86 vizualizări

Oamenii de stiinta germani au descoperit cea mai veche branza din lume. E

Jocurile de noroc arată la fel în întreaga lume, însă dacă te uiți pe hartă, ai
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole