România a intrat în colimatorul Comisiei Europeane (CE) pe probleme de calitate a aerului după ce a încălcat de mult termenele limită de rezolvare a problemei. “Există limite pentru o serie de poluanţi principali, precum dioxidul de azot (NO2) şi particulele în suspensie (PM10), care trebuiau atinse în 2010, respectiv 2005”, potrivit CE.
Conform specialiştilor, aceşti doi poluanţi- cheie pentru CE pot provoca boli pulmonare extreme de grave şi chiar şi cancer.
„Am solicitat această reuniune (cea de marţi, 30 ianuarie, în care România a primit un ultimatul de zece zile pentru rezolvarea problemei aerului, sub ameninţarea sesizării Curţii de Justiţie a UE CJUE- n.r.) privind calitatea aerului din trei motive: pentru a asigura protecţia cetăţenilor; pentru a clarifica faptul că lipsa unei îmbunătăţiri a calităţii aerului are consecinţe juridice şi pentru a le reaminti statelor membre că facem acest pas la sfârşitul unei lungi - unii ar spune chiar prea lungi - perioade în care am oferit sprijin, consiliere şi am formulat avertizări. Noi, Comisia, avem în primul rând o responsabilitate faţă de milioanele de europeni - tineri şi bătrâni, bolnavi şi sănătoşi - care sunt afectaţi de proasta calitate a aerului. Părinţii unui copil care suferă de bronşită sau fiica unei persoane cu o boală pulmonară doresc să simtă cât mai rapid o îmbunătăţire a calităţii aerului. Pentru ei sunt inutile nişte planuri de acţiune pe termen de 10-12 ani”, a arătat comisarul european Karmenu Vella, înainte de reuniunea de marţi în urma căreia am primit cartonaşul galben.
„România riscă să intre în procedura de infringement. În zece zile nu se poate face nimic”, este de părere Cristian Unteanu, corespondentul “Adevărul” la Bruxelles.
Ministrul Mediului a declarat recent că de vină sunt edilii oraşelor. „Potrivit legii, responsabilitatea calităţii aerului le revine, direct, primarilor, Ministerului Mediului revenindu-i doar cele ce privesc reglementarea şi monitorizarea acesteia", spunea ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu. Cristian Unteanu crede însă că nu edilii sunt cei care vor fi traşi la răspundere. „Primăriile sunt numai actorii locali. Ministerul Mediului a purtat toată corespondenţa de atâţia ani cu reprezentanţii CE. Şi Ministerul Mediului este răspunzător pentru implementarea Directivei în domeniu”, a precizat Unteanu.
Conform ultimului raport publicat de Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), cel cu privire la starea mediului din România în anul 2016, concentraţiile de particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni, PM10, din aerul înconjurător sunt la un nivel mare în Bucureşti mai ales la staţiile B-6 Bucureşti şi B-7 Bucureşti.
Cele două staţii sunt situate în apropiere de Baloteşti şi Măgurele. Şi municipiul Iaşi stă rău. Cele mai afectate cartiere de poluare cu PM 10 sunt Păcurari, Alexandru cel Bun, Centru, Socola – Nicolina, Frumoasa şi Studenţesc (Tudor Vladimirescu), în aceste zone fiind şi cei mai mulţi locuitori ai oraşului. În plus, conform graficelor ANPM, nivelul de poluare este, destul de mare în Vâlcea şi Timiş.
Particulele în suspensie din atmosferă, sunt poluanţi proveniţi din cauze naturale (ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, erupţii vulcanice etc) sau din surse precum: arderile din sectorul energetic, procesele de producţie (industria metalurgică, industria chimică etc.), şantierele de construcţii, transportul rutier, halele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sisteme de încălzire individuale, îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi etc. Acestea supensii pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene.
Din datele înregistrate de Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, cel puţin în 2016, în România, concentraţiile de dioxidul de azot (NO2) - un alt poluant pentru care suntem puşi la colţ de CE – au valori mari la staţiile Constanţa 1 (Bulevardul Tomis) şi Prahova 5 (strada Industriei, Ploieşti). Trebuie precizat că oxizii de azot provin în principal din arderea combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi în diferite instalaţii industriale, rezidenţiale, comerciale, instituţionale cât şi din transportul rutier.
Unde în România şi ce substanţe poluante a generat decizia UE de a deschide procedura de infringement
1 februarie 2018
- citeşte totul despre:
- romania,
- comisia europeana,
- aer,
- termen,
- infringement,
- particule,
- boala





Din aceeaşi categorie:
Dosarul Mineriada 13-15 iunie 1990 va fi redeschis
(5 februarie 2015)
96 vizualizări
Adunarea Consiliului Naţional al Elevilor la Sinaia
(6 august 2014 - Răzvan BUNEA)
116 vizualizări
Elevii din clasele a XII-a şi a XIII-a încheie cursurile
(29 mai 2015)
34 vizualizări
Vaccinarea cu a treia doză anti-Covid-19, din octombrie în România. Cine şi când o va face
(8 septembrie 2021)
57 vizualizări
Autorităţile confirmă încă 29 cazuri noi de infecţie cu coronavirus, pe teritoriul României. Numărul total a ajuns la 246, dintre care 62 în ultimele 24 de ore.
(18 martie 2020)
52 vizualizări
Autorităţile introduc noi restricţii pentru întrunirile publice cu mai mult de 99 de persoane, inclusiv în biserici.
(11 martie 2020)
246 vizualizări
Guvernul ar putea da amnistie fiscală în mai.
(19 aprilie 2019)
68 vizualizări
Praful saharian se aşterne peste România!
(4 aprilie 2014)
136 vizualizări
Black Friday: Valoarea comenzilor eMag a depăşit 200 de milioane de lei după două ore.
(16 noiembrie 2018)
45 vizualizări
Caz şocant la o şcoală din Argeş: Un copil de 13 ani şi-a înjunghiat colegul de 14 ani
(7 iunie 2022)
22 vizualizări
Cutremur, joi dimineaţă, în România
(12 septembrie 2019)
155 vizualizări
Protocolul de tratament al infecţiei cu SARS Cov 2, modificat din nou. Efectele adverse ale medicamentelor recomandate
(26 aprilie 2021)
151 vizualizări
Crăciunul pe rit vechi. 1.500 de ruşi, moldoveni şi ucraineni pe Valea Prahovei
(7 ianuarie 2016)
198 vizualizări
Şcolile să poată trece cursurile în online la pragul de 6 la mie, prin decizia Consiliului de Administraţie, cere Federaţia Asociaţiilor de Părinţi ministerelor Educaţiei şi Sănătăţii
(8 octombrie 2021)
269 vizualizări
Cum arată legea carantinei care a trecut de Parlament, după ultimele modificări aduse. Ce prevede pentru pacienţi şi medici
(17 iulie 2020)
114 vizualizări
Romania a trecut de pragul de 3000 de cazuri zilnic !
(8 octombrie 2020)
129 vizualizări
Nava World Dimond, botezată de Principesa Margareta
(2 iulie 2013 - Clara ION)
167 vizualizări
.jpg?width=60&height=60&cropratio=1:1&image=/images/stories/fructe(1).jpg)
Fructele cu cele mai puține calorii. Drept urmare, consumul lor poate reduce

Să începem direct: dacă ai deschis articolul ăsta, probabil vrei să afli cum
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole