Unui copil din patru din întreaga lume i se refuză copilăria, potrivit unui raport al organizaţiei internaţionale Salvaţi Copiii, care include un index global al ţărilor unde copilăria este mai mult sau mai puţin ameninţată. România ocupă locul 52 din 172, situându-se sub ţări ca Ucraina, Kazahstan, China, Serbia, Oman, Muntenegru, Liban, Tunisia, Bulgaria, Mauritius, Iordania (medie superioară României). Dintre toţi indicatorii urmăriţi în raport, mortalitatea infantilă şi rata naşterilor înregistrate în rândul adolescentelor sunt cele mai îngrijorătoare. Ţara noastră se numără printre ţările europene cu cel mai ridicat număr de decese ale copiilor sub 5 ani (11,1 la mie), iar din 1000 de adolescente între 15 şi 19 ani, 34 sunt mame.

Dintre membrii Uniunii Europene, doar România şi Bulgaria nu figurează în topul clasamentului format din 37 de ţări cu scoruri mari sau foarte mari în ceea ce priveşte sănătatea, nutriţia, educaţia şi protecţia copiilor

"Raportul "Copilării furate", lansat chiar de Ziua Internaţională a Copilului, arată că cel puţin 700 de milioane de copii - şi posibil sute de alte milioane - şi-au sfârşit copilăria mult mai devreme decât trebuia, din cauze care variază de la violenţa extremă şi conflicte la căsătoriile şi sarcinile timpurii, la exploatarea prin muncă până la sănătatea precară şi lipsa accesului la educaţie", menţionează "Salvaţi Copiii".

Indicele privind sfârşitul copilăriei (End of Childhood Index) clasifică 172 de ţări, luând în considerare zone în care copilăria este cel mai puţin afectată şi zone în care este cel mai mult erodată. Indicatorii utilizaţi pentru a măsura sfârşitul copilăriei sunt: mortalitatea sub cinci ani, malnutriţia care stopează creşterea, abandonul şcolar, exploatarea copiilor prin muncă, căsătoriile timpurii, sarcina în adolescenţă, strămutarea cauzată de conflicte şi uciderea copiilor. Pe ultimele locuri  se află Nigerul, urmat de Angola, Mali, Republica Central-Africană şi Somalia. La polul opus, ţările în care copilăria este cel mai puţin ameninţată sunt Norvegia, Slovenia, Finlanda, Olanda şi Suedia, toate aflate în Europa.

Copii cu copii – riscurile sarcinii în adolescenţă: Anual, în România, 700 de fete devin mame înaintea vârstei de 15 ani

Efect al lipsei accesului la îngrijiri şi educaţie pentru sănătatea sexuală şi a reproducerii, rata naşterilor înregistrate în rândul adolescentelor între 15 şi 19 ani este cea mai îngrijorătoare, România înregistrând 34 de naşteri la 1.000 de adolescente. În Europa, doar două state prezintă o situaţie relativ mai gravă: Bulgaria şi Georgia, cu valorile de 36,8, respectiv 38,3 de naşteri.

"Este un semnal de alarmă faptul că România se confruntă cu un număr mai mare de naşteri în adolescenţă decât state precum Rwanda (25,6), Trinidad Tabago (30,8), Emiratele Arabe Unite (30,1), Uzbekistan (17,6), Albania (21,8), Bahamas (28,7), Botswana (31), Burundi (27,9), Djibouti (21), India (23,3), Mauritius (28,3)", constată "Salvaţi Copiii".

În plus, datele Eurostat (2015) arată că, în Uniunea Europeană, România înregistrează cel mai mare număr de naşteri cu mame între 10 şi 17 ani (9,282 de naşteri, adică 4,7% din totalul naşterilor din 2015, din care 676 erau minore între 10 şi 14 ani). Această situaţie a determinat Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale şi culturale să atragă atenţia Guvernului României că a devenit urgentă adoptarea unei strategii naţionale pentru a asigura accesul la educaţie sexuală şi consiliere privind sănătatea reproductivă pentru tinerele şi adolescentele din ţară.

Impactul devastator al căsătoriilor timpurii - una din 15 fete cu varste între 15 şi 19 ani se căsătoreşte

"Căsătoria înainte de vârsta de 18 ani reprezintă o încălcare a drepturilor copiilor şi este ilegală într-un număr tot mai mare de ţări. Căsătoria timpurie are consecinţe devastatoare pentru viaţa unei fete, a cărei copilărie se termină mult prea curând, prin intrarea forţată în perioada de maturitate şi maternitate, înainte de a fi pregătită din punct de vedere fizic şi mental. Ele se simt adesea lipsite de putere şi sunt private de dreptul la sănătate, educaţie şi siguranţă. Căsătoria timpurie îi afectează, de asemenea, şi pe băieţi, însă într-o măsură mult mai redusă decât în cazul fetelor", notează "Salvaţi Copiii".

În privinţa acestui indicator, România nu a ieşit din zona de risc, deşi legislaţia permite căsătoria doar între majori, copiilor mai mari de 16 ani fiindu-le permisă doar în cazuri excepţionale în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui şi cu autorizarea din partea instanţei de tutelă.

Astfel, în România, 6,7% dintre adolescenţii cu vârsta între 15 şi 19 ani s-au căsătorit. Doar Moldova (9,9%), Rusia (7,5%), Ucraina (6,4%), Albania (6,5), Belarus (7,5%) şi Bulgaria (8,4%) înregistrează valori apropiate. Media europeană este de aproximativ 2%. Surprinzător, ţări din alte zone ale lumii confruntate cu multiple probleme economice şi politice înregistrează valori sub cea a României: Ghana (6,4%), Iordania (5,9%), Kazakhstan (4,6%), Mongolia (5,3%), Namibia (5,4%), Swaziland (4,3%) şi Brazilia (3,9%).