Un cutremur „foarte adânc“ ar urma să se producă în Vrancea, zona de risc fiind sudul Moldovei şi mai puţin Capitala, a declarat, în cadrul unei emisiuni tv, profesorul Gheorghe Mărmureanu.
Discuţiile au avut ca punct de plecare atât seria de cutremure din judeţul Galaţi, dar şi cutremurul din 6 octombrie, anul acesta. În acea noapte în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, cel mai mare din ultimii patru ani. Seismul a fost simţit şi la Bucureşti, dar şi în nordul Bulgariei şi în Republica Moldova.
„Eu am spus că urmează acum un cutremur foarte adânc. Aşa rezultă din analizele noastre. Poate să fie tip '40 sau poate să fie tip 1802“, a spus directorul onorific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), Gheorghe Mărmureanu, referindu-se la seismele produse, tot în Vrancea, în 1940 şi 1802, care s-au produs la adâncimea de 150 de kilometri şi au avut magnitudinea de 7,7 grade, respectiv 7,9 grade pe scara Richter. Legat de zonele de risc în cazul unui astfel de seism, Mărmureanu a menţionat sudul Moldovei (Focşani, Bacău, Galaţi), Tulcea, dar şi Basarabia şi zona portului Odessa din Ucraina. „În acest caz, Moldova apare, Basarabia, Chişinău, Odessa. În România, este vorba despre Focşani, Bacău, mai puţin Iaşiul. Bucureştiul va fi mai puţin, din punctul meu de vedere“, a precizat Mărmureanu.
Gheorghe Mărmureanu s-a referit în emisiune şi la cutremurele de cel mult 7 grade pe Richter, subliniind că acestea, în mod normal, nu produc victime şi nici pagube materiale. Profesorul a susţinut că nu se poate vorbi despre perioade clare în care seismele puternice se pot produce pentru că „Pământul nu ştie ce e aceea matematică, nu ştie ciclicitatea“, dar dă asigurări că atât timp cât acestea nu vor depăşi magnitudinea de 7 grade pe scara Richter nu vor produce distrugeri importante. „Un cutremur poate fi în orice zi, în orice noapte, dar aş vrea ca românii să ştie că un cutremur până în 7 sau chiar 7 nu produce pierderi de vieţi omeneşti şi nici de bunuri materiale", a explicat Mărmureanu, dând exemplul seismului produs în anul 1986 care a avut o magnitudine de 7,1 grade pe scara Richter. Sistemul de atenţionare în caz de cutremure de la Vrancea permite, la ora actuală, ca în 4 secunde să se cunoască magnitudinea seismului şi în circa 30 de secunde instituţiile importante să fie anunţate pentru a putea închide unele utilităţi, în încercarea de a preveni accidente devastatoare.
Instruirea populaţiei este total eronată
Prezent în emisiune, Raed Arafat a făcut referire şi la modul de instruire şi educaţia populaţiei în caz de dezastre. „La ora actuală însă, până şi metodele prezentate elevilor prin intermediul materialelor distribuite în instituţiile de învăţământ de către Ministerul Educaţiei sunt controversate“. El a susţinut totodată, că o idee bună ar fi aceea ca atunci când vor elabora astfel de mesaje destinate populaţiei, membrii comisiei să ia exemplul altor state unde acestea au devenit deja un lucru obişnuit.
Mărmureanu a arătat că elevii sunt învăţaţi să se adăpostească sub mese sau sub bănci în cazul unui cutremur, ceea ce este total greşit şi periculos. „Dacă eşti elev şi cade planşeul, eşti sub bancă, planşeul distruge banca şi îl duce până la pământ“. Acesta a explicat că, copiii adăpostiţi astfel vor fi striviţi şi că alternative este de a se întinde pe podea lângă diferite obiecte solide şi să aştepte trecerea cutremurului.
Cauzele cutremurelor din Galaţi
În ultimele săptămâni în zona localităţii Izvoarele din judeţul Galaţi s-au produs mai multe cutremure care au cauzat îngrijorarea românilor. „Încă de la început, a fost pusă întrebarea, cine şi ce a contribuit la distrugerea unui echilibru geodinamic sau tectonic în zonă“, spune Mărmureanu. Acesta explică faptul că în urma cercetărilor au fost descoperite mai multe falii şi s-a ajuns la concluzia că seismele se produc de-o parte şi de cealaltă a localităţii gălăţene. Reprezentanţii Institutului Geologic Român au demonstrat prin electrometrie că cele două falii erau colorate în albastru, deci existau în acele zone infiltrări de apă care au dus la producerea cutremurelor, alături de structura geologică a terenului din zonă, formată din nisip, argile, marne şi leos. Practic, seisemele s-au produs din cauze naturale. Mărmureanu dă şi exemplul oraşului Galaţi unde multe dintre blocuri au o parte uşor înclinată tocmai din cauza infiltraţiilor de apă care au dus la deplasarea structurilor.
