Proiectul privind salarizarea în sistemul bugetar nu rezolvă marile discrepanţe în salarizarea personalului din acest sector, potrivit Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) care anunţă, într-un comunicat de presă, că membrii săi vor recurge la toate formele de luptă sindicală.

Prima acţiune de protest urmează să se desfăşoare în zilele de 18 şi 19 aprilie, în intervalul orar 15,00 — 17,00, când sindicaliştii vor picheta Guvernul României.

Potrivit FSLI, salariile "umilitoare" propuse pentru debutanţi sunt "un îndemn" pentru tinerii performanţi să fugă de învăţământ în timp ce învăţătorii şi educatoarele cu studii medii riscă să rămână la acelaşi nivel pentru o perioadă nedefinit de mare, în urma aplicării noului act normativ privind salarizarea bugetarilor.

"Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, analizând proiectul Ordonanţei de urgenţă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care urmează a fi adoptat în cel mai scurt timp, a constatat că acesta nu rezolvă marile discrepanţe în salarizarea personalului bugetar pe care le-am sesizat în numeroase rânduri, atât guvernului actual, dar şi celor care l-au precedat! Mai mult, din grilele de salarizare propuse de Guvernul Cioloş, se constată că pentru anumite categorii de cadre didactice şi pentru personalul didactic auxiliar, salariile propuse sunt mai mici decât cele actuale cu: 7% pentru educatoarele şi învăţătorii debutanţi, categorii care vor fi salarizate la nivelul salariului minim brut pe economie; până la 29% pentru învăţătorii şi educatoarele cu studii medii; 6% pentru profesorii debutanţi; 6% pentru informatician IA; 6% pentru administrator financiar gradul I", se precizează în comunicatul citat.

În acest context, potrivit FSLI, cei peste 178.000 de salariaţi din învăţământul preuniversitar, membri de sindicat ai organizaţiilor afiliate, nu acceptă o astfel de lege de salarizare.

"Am informat în mod public că, după majorarea salarială de aproximativ 25% din anul 2015, salariul unui profesor debutant este de circa 1.100 de lei net, iar al unui profesor la final de carieră este de aproximativ 2.400 lei. Dacă un salariu de 1.100 lei net — al unui profesor debutant — este mult prea mare şi Guvernul Cioloş a înţeles că trebuie să îl reducă cu 6%, iar un învăţător debutant trebuie să primească salariul minim pe economie, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ cere ca actualul Guvern să-şi dea demisia de onoare", subliniază comunicatul citat.

Reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social discută marţi, într-o şedinţă la Ministerul Muncii, proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de act normativ, documentul urmăreşte eliminarea suprapunerilor salariale datorate creşterii salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care a condus la suprapunerea primelor 24 de clase de salarizare din Legea-cadru nr.284/2010, eliminarea nivelurilor diferite de salarizare pentru aceeaşi funcţie, în cadrul aceleiaşi instituţii, eliminarea egalizării salariilor pentru persoane cu vechime în muncă diferită, eliminarea suprapunerilor salariale pentru angajaţii care au studii diferite (studii superioare, studii medii, studii generale), precum şi stabilirea şi calcularea salariilor în baza unui singur act normativ.

Astfel, raportul între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar va fi de 1 la 12. Cel mai mic salariu de bază va fi de 1.250 lei, pentru funcţii cu studii medii şi generale, iar cel mai mare de 15.000 lei, pentru funcţia cu cea mai mare responsabilitate în stat. Salariile de bază pentru fiecare funcţie vor fi stabilite, în raport de studii, grade/trepte profesionale şi gradaţii. Promovarea în grade/trepte profesionale se va face de regulă pe un post vacant, din 3 în 3 ani, sau conform unor reglementări din statutele proprii.

De asemenea, în nota de fundamentare se precizează că avansarea în gradaţii se va face din 5 în 5 ani, cu excepţia primei gradaţii care se va acorda după 3 ani.

Efortul financiar brut necesar implementării proiectului de ordonanţă de urgenţă va fi de 2,344 miliarde de lei, iar impactul net va fi de 1,503 miliarde de lei.