Nu au fost audiate personaje cheie, nu au fost valorificate informaţii importante sau nu a fost efectuată autopsie în cazul unor persoane decedate. Sunt câteva dintre motivele pentru care Parchetul General a cerut redeschiderea Dosarului Revoluţiei.

În ordonanţa prin care Parchetul General solicită redeschiderea anchetei Revoluţiei se arată că în cazul unor personaje care puteau furniza informaţii utile, în trecut, procurorii au făcut audieri "sintetice, unele de-a dreptul formale", nevalorificând astfel "informaţii importante furnizate de actele efectuate în cauză."

"În cele mai multe din cazurile în care este vorba despre decesul unor persoane nu au fost făcute autopsii, fără să existe vreo justificare pentru neefectuarea acestora. Rapoartele de constatare medico‐ legală sunt, în general, foarte sumare", anunţă Parchetul General.

Potrivit ordonanţei, procurorii militari au închis dosarul fără să ceară declasificarea documentelor de la Senat şi de la Serviciul Român de Informaţii(SRI) ori să fie solicitate acte de la arhivele unor alte instituţii publice implicate. "Procurorii nu făcut nici un demers în vederea declasificării documentelor care au stat la baza elaborării Raportul comisiei senatoriale privind acţiunile desfăşurate în Revoluţia din decembrie 1989, în condiţiile în care această comisie a efectuat mii de audieri şi a solicitat şi obţinut documente care privesc aceste evenimente atît de la Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne, cât şi de la Serviciul Român de Informaţii.", se notează în motivarea solicitării.

Procurorul general interimar, Bogdan Licu susţine că la acest moment orice discuţie despre prescripţie este prematură, pe motiv că nu a fost făcută o încadrare juridică corectă a faptelor cercetate."Apreciez că soluţia de clasare dispusă de Secţia Parchetelor Militare prin ordonanţa nr.11/P/2014 din 14 octombrie 2015 este netemeinică şi nelegală, fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor informaţii, date şi documente esenţiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situaţii de fapt incompletă şi sub unele aspecte eronată, pe cale de consecinţă la o greşită încadrare juridică dată faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului şi identificarea tuturor făptuitorilor precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor" , se arată în document.

Bogdan Licu anunţă că în ordonanţa din toamna anului 2015, prin care a fost închis dosarul, a identificat " o serie de judecăţi de valoare pe marginea cauzelor, condiţiilor şi împrejurărilor în contextul cărora s‐au produs evenimentele din perioada 17 ‐30 decembrie 1989", formulate de procurorii militari care au instrumentat cazul.

"În cuprinsul ordonanţei se încearcă acreditarea ideii că în decembrie 1989 armata română era o armată dezorganizată, lipsită de profesionişti, care în caz de atac armat asupra teritoriului ţării ar fi fost depăşită din toate punctele de vedere, procurorii rezumându‐se la a afirma că după sinuciderea generalului Milea, conducerea armatei a fost ezitantă, confuză, lipsită de eficienţă, ea nefiind concentrată în mâinile unei singure persoane, fiind disipată între generalii Guşă Ştefan, Victor Atanasie Stănculescu şi Nicolae Militaru, fără ca aceste susţineri să aibă însă vreo susţinere în actele efectuate în cauză.", se notează în ordonanţa de redeschidere.

Agerpres