Un număr de 30 de centre publice şi private pot face, la cerere, vaccin împotriva poliomielitei, costurile imunizării oscilând între 150 şi 315 lei, sumă care cuprinde şi o consultaţie acordată de specialist, potrivit informaţiilor obţinute de MEDIAFAX, de la cabinetele de vaccinologie.

Centrul Naţional pentru Supravegherea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CNSCBT) afişează pe site-ul propriu numele celor 30 de cabinete din România pentru vaccinare internaţională unde poate fi făcută imunizarea, în cazul persoanelor care merg în zonele endemice.

În Bucureşti, potrivit site-ului CNSCBT ar fi opt cabinete unde s-ar putea face imunizare împotriva poliomielitei. În fapt, fac acest vaccin Centrul de Diagnostic şi Tratament "Victor Babeş", Sanador, "Regina Maria", Medicover, dar şi la Centrul de Medicină Preventivă al Ministerului Apărării Naţionale.

Cei care solicită imunizarea, întrucât urmează să călătorească într-o zonă endemică, vor plăti între 150 şi 315 lei, sumă în care este inclusă şi o consultaţie acordată de un medic specialist.

Potrivit specialiştilor, adulţii din România au fost imunizaţi în copilărie, dar atunci când merg în zone cu risc mare de îmbolnăvire ar putea face un rapel, constând dintr-o singură vaccinare.

Ministerul Afacerilor Externe, a anunţat, joi, că Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a emis o recomandare de vaccinare (cel puţin pentru următoarele 12 luni) cu o doză de vaccin polio inactiv (VPI) a tuturor persoanelor care călătoresc pe termen scurt sau lung în Afganistan, Camerun, Guineea Ecuatorială, Etiopia, Irak, Israel, Madagascar, Mali, Nigeria, Pakistan, Somalia, Siria şi Ucraina.

MAE le recomandă cetăţenilor români să se informeze asupra atenţionărilor emise de către instituţiile medicale autorizate din statele menţionate referitor la această problemă.

Vaccinarea se va face cu patru săptămâni înaintea călătoriei sau pentru cazuri de urgenţă chiar înaintea plecării şi va fi consemnată pe un format tip al OMS ”Certificat de vaccinare sau profilaxie” (carnetul galben).

Victor Olsavszky, reprezentantul pentru România al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a declarat, luni, că cele două cazuri de poliomielită depistate recent în Ucraina sunt rezultatul scăderii drastice a vaccinării, fiind cauzate de virusul vaccinal, ci nu de cel sălbatic.

"În Ucraina acoperirea vaccinală a scăzut foarte mult, aproape de 40 la sută, faţă de România, cu peste 85 la sută, comparativ cu ce recomandă OMS, de 95 la sută, comparativ cu ce avea România în 2000 - 98 la sută. În Ucraina acoperirea vaccinală la poliomielită este de sub 15 la sută, adică 15 copii din 100 sunt acoperiţi complet. Riscul creşterii cazurilor de poliomielită există mai ales că a apărut un virus care a suferit mutaţii genetice", a spus Olsavszky.

La rândul său, Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, a declarat că vaccinarea împotriva poliomielitei se face în cadrul programului naţional de imunizare a copiilor şi la adulţi numai dacă pleacă în zone endemice.

"România monitorizează ape reziduale pentru identificarea posibilelor boli transmisibile, cum ar fi şi poliomielita. Pe lângă monitorizarea apelor, Institutul Naţional de Sănătate Publică, prin Centrul de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile, monitorizează cazurile de poliomielită, dar şi cazurile de paralizie acută flască, suferinţă care poate fi produsă de infecţia cu virus poliomielitic, dar nu avem niciun fel de indicaţie că acest virus ar circula în România", a precizat Rafila.

El a mai spus că, dacă se constată că este un număr prea mare de copii care nu au fost vaccinaţi, se poate trece la o campanie de recuperare a vaccinării împotriva poliomielitei, prin care toţi să fie imunizaţi cu vaccin polio.

Potrivit lui Rafila, cel mai mare număr de copii nevaccinaţi sunt din Bucureşti, Arad şi Alba, cu o pondere sub media naţională, iar catagrafia copiilor eligibili şi nevacinaţi continuă.

La rândul său, Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş", a explicat că în România există un program de supraveghere activă, cu privire la tot ceea ce se întâmplă din punct de vedere al microorganismelor.