În Monitorul Oficial nr. 145 din 19 martie2013 afost publicată Legea nr. 53/2013 privind instituirea Zilei Limbii Române, prin care este prevăzută celebrarea acestei sărbători pe data de 31 august a fiecărui an. Potrivit actului normativ, Ziua Limbii Române poate fi marcată de autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv de reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale ale României, precum şi de alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific.

Zilele Limbii Române în regiunea Coslada, Spania

În perioada 27-31 august 2015 va avea loc la Coslada (Madrid, Spania), sub genericul Zilele Limbii Române, un amplu program cultural dedicat românilor din regiune.

Proiectul începe cu o serie de cursuri de formare şi metodica predării limbii române şi a materiilor de studiu în limba română. Acestea se vor desfăşura la Liceul Timon şi sunt gratuite. Profesorii formatori şi metodişti, inspectori şcolari din România vor expune metode moderne de predare a limbii române ca limbă străină şi metode de predare a materiilor de studiu în limba română. Proiectul este destinat tuturor profesorilor Institutului de Limba Română, care predau cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie în cadrul asociaţiilor sau al bisericilor din Spania. Cursurile de metodica predării se adresează şi suplinitorilor care predau sau doresc să predea limba şi literatura româna în comunităţile de români din străinătate.

Programul se va încheia cu un concert susţinut de formaţia Pasărea Colibri, în 30 august, în Piaţa Recinto Ferial, începând cu ora 19.00. Mircea Baniciu, Mircea Vintilă şi Vlady Cnejevici şi Teo Boar vor cânta în faţa românilor din Coslada melodii cunoscute ale legendarei trupe, selecţii de pe albume precum Cântece de bivuac, În căutarea cuibului pierdut, Încă 2000 de ani etc.

Atelierele sunt organizate în parteneriat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Graniţelor şi Limba Română, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni (MAE), împreună cu Federatia Asociaţiilor de Români din Europa – FADERE.

Ziua Limbii Române la Vidin, Bulgaria

În 29 august, la Galeria de Artă Nikola Petrov din Vidin, Bulgaria, va avea loc un spectacol în aer liber susţinut de Ansamblului Folcloric Romanaţi. Evenimentul este organizat în colaborare cu Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria AVE şi Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“.

Cu această ocazie, la Vidin vor fi organizate şi două prelegeri destinate comunităţii româneşti, intitulate Tradiţii şi obiceiuri la românii sud–dunăreni şi Port popular: similitudini şi apartenenţă la fondul cultural românesc, susţinute de Mariana–Iuliana Grumăzescu, director al Direcţiei Comunicare, Educaţie Muzeală din cadrul Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti.

Ansamblul Folcloric Romanaţi, condus de maestrul Florian Teodorescu şi aflat sub egida Centrului Cultural Municipal Caracal (jud. Olt), reprezintă de peste 25 de ani o forţă pe scena dansului şi cântecului tradiţionale româneşti, fiind dedicat valorificării scenice a tezaurului folcloric, cu precădere, dar nu exclusiv, a celui din zona oltenească. Ansamblul s-a remarcat atât la festivalurile de folclor din ţară, cât şi peste hotare, la manifestări precum Sărbătoarea Limba Noastră – Orhei şi Chişinău; Festivalul Internaţional de Folclor – Burgas şi Sărbătoare de toamnă Omurtag, Festivalul Internaţional Montana – Bulgaria; Festivalul Mondial al dansului Tilburg – Olanda; Festivalul Internaţional Abragao – Portugalia; Festivalul Internaţional din Sardinia - Italia, Festivalul Internaţional Rize – Turcia; Festivalul Primăvara Românească de la Bruxelles, Belgia; Festivalul Internaţional din Cehia. Repertoriul activ al ansamblului cuprinde peste 100 de jocuri populare, din zonele Romanaţi, Oaş, Bistriţa-Năsăud, Moldova, Bihor, Maramureş, Bucovina, Dobrogea, Muntenia.

Căluşul, apreciat ca fiind cel mai reprezentativ joc popular românesc cu adânci rezonanţe în istoria naţională, recunoscut ca Patrimoniu Imaterial UNESCO, este aşezat la loc de cinste şi este considerat de Ansamblul folcloric Romanaţi cartea sa de vizită. Ilustraţia muzicală este coordonată de naistul Daniel Voicu, instructor-coregraf este Cristian Velea, iar regia şi coregrafia spectacolelor este semnată de profesorul coregraf Florian Teodorescu.

În statisticile anului 1926, statul bulgar recunoştea prezenţa a 83.746 de români. Astăzi, conform aprecierilor liderilor asociaţiilor româneşti din Bulgaria, comunitatea românească este a doua minoritate după cea turcă, numărând circa 120.000-150.000 persoane, aflate în diferite etape de asimilare. Cea mai mare parte a comunităţii româneşti se află în nordul Bulgariei şi de-a lungul Dunării, între Vidin şi Balcic, zona Plevnei şi Veliko Târnovo, Sofia, Dupniţa, Giumaia, Pazargik, Velingrad ş.a. Aceleaşi date plasează în zona din vestul Vidinului 33 sate cu populaţie românească sau preponderent românească. Cu toate acestea, la recensământul din 2011 s-au declarat în Bulgaria doar 3.598 de vlahi şi 866 de români şi, totodată, 5.454 de persoane vorbitoare de limba română, din care cele mai mari grupuri sunt reprezentate de: vlahi – 1.964, romi – 1.837, români - 822, bulgari - 733.

Ziua Limbii Române sărbătorită de românii din Serbia (Voivodina) şi Ungaria

Vineri, 28 august, la Sân Mihai (Locve, Serbia) şi sâmbătă, 29 august, la Micherechi (Méhkerék, Ungaria), vor avea loc concerte susţinute de Dinu Iancu Sălăjanu şi taraful său.

Concertele au loc la Casele de Cultură din cele două localităţi, de la ora 20.00. În deschiderea concertului din Serbia, ansamblul popular Sadoveanu din Sân Mihai va prezenta o serie de cântece şi dansuri populare româneşti specifice comunităţii româneşti din Voivodina.

Dinu Iancu Sălăjanu, maestru al muzicii populare din zona Munţilor Apuseni, este director al ansamblului de cântece şi dansuri Porolisum. A urmat cursurile Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, iar din anul 2000 este cadru universitar la Facultatea de Muzică şi Teatru din Oradea.

Conform asociaţiilor româneşti din zonă, în Voivodina trăiesc aproximativ 35.000 de români. Comunitatea românească beneficiază de învăţământ public, emisiuni tv şi radio în limba română, iar în 2001 aici a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa parohiile româneşti din Voivodina şi Timoc.

La recensământul desfăşurat în 2011 în Ungaria, 26.345 de persoane au declarat că sunt de origine română, 13.886 de persoane au declarat limba română ca fiind limba lor maternă, iar 17.983 de persoane au declarat că folosesc limba română ca instrument de comunicare.

Gheorghe Zamfir, la Cahul şi Ismail

Două concerte susţinute de maestrul Gheorghe Zamfir la Cahul (Republica Moldova) şi Ismail (Ucraina) şi un Forum Cultural al Profesorilor de Limba Română din Regiunea Odesa continuă, la sfârşitul lunii august, seria evenimentelor dedicate Zilei Limbii Române în comunităţile româneşti din vecinătatea României.

În 29 august, maestrul Gheorghe Zamfir, acompaniat de taraful său, va concerta în Piaţa Horelor din Cahul, iar în 30 august va urca pe scena Palatului de Cultură Taras Şevcenko din Ismail. Ambele evenimente vor începe la ora 19.00. În deschiderea celor două concerte va cânta Stela Botez, cunoscută interpretă de muzică populară din regiune.

Autor a peste 300 de lucrări în stil folcloric, cameral, coral, vocal, instrumental şi simfonic, maestrul Gheorghe Zamfir este apropiat sufleteşte de spaţiul etno-folcloric basarabean. Cu o viaţă dăruită muzicii universale, naiului, folclorului românesc, Gheorghe Zamfir a vândut peste 120 milioane de discuri în toată lumea şi are peste 160 de albume înregistrate şi nenumărate distincţii şi onoruri la nivel mondial.

În aceeaşi perioadă, la Ismail va avea loc Forumul Cultural al Profesorilor de Limba Română din Regiunea Odesa, care va reuni peste 50 de profesori care predau în limba română în Sudul Basarabiei (Ucraina). Programul cuprinde conferinţe/dezbateri privind situaţia învăţământului în limba română din Ucraina, didactica predării, instrumente de pedagogie, precum şi necesitatea unificării celor două programe de învăţământ existente – pentru instituţiile cu predare în română şi pentru cele cu predare în limba „moldovenească“ din Ucraina – prin trecerea la programa pentru instituţiile şcolare cu predare în limba română. La Forum vor participa personalităţi marcante ale vieţii culturale şi universitare din România şi Republica Moldova, scriitori, lideri de asociaţii româneşti din Ucraina, RepublicaMoldova şi România.