Manualele prezintă o lume ancorată în trecut prin imaginile ce înfăţişează majoritar bărbaţi cu cariere de succes - cercetători, astronauţi, pictori -, în timp ce femeile sunt prezentate de regulă în bucătărie, pregătind masa, iar bunica "încă mai toarce cu fuiorul", spun sociologii.

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Bucureşti a lansat studiul "Alice în Ţara Manualelor", o analiză a abecedarelor şi altor manuale din şcoala primară.

"Manualele prezintă o lume ancorată în trecut prin imagini ale femeilor şi bărbaţilor, fetelor şi băieţilor, ale persoanelor în vârstă. Din cărţile şcolare lipsesc personajele diverse, atipice. Sunt prezentaţi mai mult bărbaţii când vorbim despre profesii, iar tehnologia modernă este slab reprezentată. Inerţia este mai puternică decât schimbarea", se arată în cercetarea prezentată de decanul facultăţii, Marian Preda.

De fapt, lumea manualelor şcolare este prea puţin ancorată în prezent, în primul rând prin personaje.

"În abecedar încă mai poate fi găsit chipul bunicii din secolul trecut, cu păr alb şi coc şi un şort mare în faţă. Acest chip al bunicii nu mai poate fi găsit nici la ţară. Bunicul este prezentat tot ca un personaj foarte bătrân, cu păr alb, care, de regulă, citeşte ziarul. Mama este în bucătărie pregătind masa. Femeile pot fi educatoare, medici sau asistente, în timp ce pentru bărbaţi apar peste 20 de ocupaţii. Apoi tehnologia ilustrată în manunale provine mai ales din secolul al XX-lea şi chiar al XIX-lea. Calculatoarele sunt rare, iar învăţătoarea şi copii scriu pe tablă", a mai explicat Preda.

Copiii care ar putea să lucreze pe tablete sau telefoane sunt aproape inexistenţi. Aplicaţiile - jocuri sau alte programe - nu sunt menţionate, nicidecum discutate, mai relevă studiul.

Totuşi, în abecedarele noi, fetele şi băieţii folosesc la fel de des calculatorul, spre deosebire de manualele mai vechi, unde doar băieţii lucrează la calculator.

Examinând textele şi ilustraţiile, profesorii şi studenţii Departamentului de Sociologie au demonstrat că, prin personaje şi tehnologii, lumea manualelor şcolare rămâne ancorată în trecut, în perioada comunistă sau chiar a secolului al XIX-lea, a mai spus decanul, precizând că echipa sa este dispusă să lucreze voluntar alături de edituri pentru a schimba imaginea cărţii şcolare.