România figurează pe toate rutele, vechi şi noi, ale traficului internaţional de droguri. O spun specialiştii de la cel mai Înalt nivel al Uniunii Europene..

PUBLICITATE
 

Anul trecut aproape 35 de milioane de tineri şi adulţi au consumat cannabis. Cifra este cu aproape şapte milioane mai mare ca în anul precedent. Cocaina rămâne pe locul doi în preferinţele consumatorilor şi ale traficanţilor. Peste 5,5 milioane de europeni au încercat, măcar o dată în 2014, praful ilegal. Şi nu mai puţin de 4 milioane de consumatori au cerut ajutor terapeutic în ultimul an după ce au constatat că nu pot scăpa de dependenţă de extasy.

Raportul European arată şi o nouă rută a traficului internaţional de droguri. Dacă până acum România figura pe harta traseului balcanic, ruta de sud, nou descoperită de autorităţi, implică din nou şi ţara noastră. În principal, ca ţară de tranzit.

Cea mai nouă problemă referitoare la droguri, în ţările europene, este cea a substanţelor noi, denumite generic: etnobotanice. Dacă în 2010, pe listă erau mai puţin de 40 de substanţe cu efecte psihoactive interzise, în 2014 numărul aproape s-a triplat. Chiar dacă România a adaptat legislaţia la normele Europene şi autorităţile au închis, în ultimii ani, magazinele ce comercializau plante halucinogene, piaţa neagră de pe internet rămâne. Şi este o problemă aproape imposibil de rezolvat.

La conferinţa raportului european pe probleme de droguri, anul acesta, a participat, pentru prima dată şi Comisarul European pentru migraţie şi afaceri interne, Dimitris Avramopoulos.

Tocmai din aceste motive piaţa internaţională a drogurilor este în continuă creştere. Există însă şi semnale pozitive. Numarul infectărilor cu HIV a stagnat.  Dacă în 2010, România era pe primul loc la transmiterea virusului HIV prin siringi infectate de consumatorii de droguri, în ultimii doi ani, cifrele au rămas neschimbate