România vrea să cumpere alte 12 avioane de luptă americane, de tip F-16. Un proiect de achiziţie este deja pe masa specialiştilor din Ministerul Apărării şi urmează să fie predat Guvernului în perioada următoare.

Între timp, şase aparate de luptă din escadrila deja comandată de ţara noastră au fost deja modernizate, iar piloţii români au început pregătirile de zbor.

Nu a fost stabilită până acum ţara care va livra României noile avioane de luptă şi nici suma alocată de Guvern. Totul depinde de mărirea bugetului de apărare.

Cea de-a doua escadrilă ar urma să completeze flota aeriană de luptă deja existentă: pe de o parte, avioanele de tip F-16 comandate deja de Forţele Aeriene Române, pe de altă parte cele câteva Mig21 Lancer care însă nu vor mai putea zbura după anul 2018.

Aparatele de zbor vor avea ca misiune principală survolarea şi securizarea spaţiului aerian românesc.

Mircea Budiaci, fost şef al forţelor aeriene române, spune că pentru acoperirea teritoriului românesc sunt necesare cel puţin patru-cinci escadrile. Polonia, de exemplu, a comandat 48 de avioane americane pentru acoperirea spaţiului aerian.

Între timp, primele F-16 cumpărate de România de la guvernul portughez au fost deja modernizate. Piloţii români zboară acum neasistaţi pe astfel de aparate multirol.  Modernizarea avioanelor F-16 comandate de Forţele Aeriene române din Portugalia constă şi în înlocuirea sistemului radar şi a stabilităţii aparatului în timpul manevrelor de luptă.

Aparatele de zbor vor fi aduse în România în trei tranşe. Primele, anul viitor, în 2016. Alte şase până în anul 2018.

Tot atunci, resursa de zbor a avioanele Mig21 Lancer va expira.

România a plătit pentru prima escadrilă de aparate de zbor americane 628 de milioane de euro. Avioanele au mai fost folosite de armata portugheză şi au în medie 2500 de ore de zbor. Ţări precum Portugalia, Spania, Danemarca, Olanda, Turcia sau Italia îşi apără în acest moment spaţiul aerian folosind astfel de aparate de luptă.

Forţele Aeriene române sunt ajutate în acest moment de partenerii NATO să-şi apere spaţiul aerian, asta după ce de aproape opt ani nu au fost găsite fonduri suficiente pentru dotarea armatei.