Pasagerii români ai companiilor aeriene depun cereri de despăgubire, în medie, după o lună şi jumătate de la zbor (durata medie – 42.3 zile).

Portughezii sunt cei care depun cel mai rapid cererile de compensaţii pentru zborurile eligibile conform directivei europene EC 261 (34,4 zile). 

Canadienii depun cereri de despăgubire, în medie, dupa 52,3 zile de la zbor, fiind cei care amână cel mai mult acest pas. Mai mult de 85% dintre pasagerii europeni nu-şi cunosc drepturile când vine vorba despre compensaţiile pe care le pot primi de la companiile aeriene în caz de întârziere, anulare sau suprarezervare a zborului.

Românii nu sunt nici ei o excepţie şi, chiar şi celor informaţi, le ia mult timp până se hotărăsc să depună o astfel de cerere care le permite să primească până la 600 de euro compensaţii.

Un studiu recent realizat de AirHelp, liderul mondial în obţinerea de compensaţii pentru pasagerii companiilor aeriene, a scos la iveală faptul că românii sunt pe locul 8 în topul celor care depun cu întârziere cereri de despăgubire pentru zborurile eligibile conform Directivei Europene pentru Drepturile Pasagerilor EC 261.

Această directivă protejează pasagerii care au avut, din vina companiilor aeriene, întârzieri lungi, anulări de zboruri sau au fost refuzaţi la îmbarcare pe zborurile ce decolează dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau zboară către un stat membru UE, cu o companie aeriană înregistrată pe teritoriul Uniunii.

În medie, pasagerii din Portugalia, Olanda şi Austria depun cererile de compensaţii după 34-35 de zile de la producerea evenimentului neplăcut, în timp ce pasagerii români înaintează o astfel de cerere după 42.3 zile. La polul opus portughezilor, canadienii aşteaptă, în medie, 57,1 zile, norvegienii 53,4 zile, iar americanii 53,1 zile.

Pasagerii pot beneficia de compansaţii financiare cu o valoare cuprinsă între 250 şi 600 de euro de persoană, în anumite cazuri de întârzieri sau anulări ale zborurilor, sau când le-a fost refuzată îmbarcarea. Astfel de despăgubiri se pot acorda numai în cazul în care evenimentul s-a produs din vina exclusivă a companiilor aeriene şi nu din motive ce nu le pot fi imputate acestora/cazuri de forţă majoră cum ar fi, de exemplu, vremea nefavorabilă, urgenţe medicale sau atentate teroriste.

“Chiar dacă au la dispoziţie 3 ani pentru a depune o cerere de compensaţii conform Directivei Europene nr. 261, este absolut necesar ca pasagerii să-şi ceară drepturile cât mai repede după producerea evenimentului nedorit” a spus Henrik Zillmer, CEO AirHelp. “

Pasagerii care au avut probleme cu zborurile pot depune cereri de despăgubire direct la companiile aeriene, dar dacă nu primesc vreun răspuns sau dacă nu li se acordă compensaţiile la care au dreptul, pot apela la ajutorul AirHelp prin intermediul site-ului sau al aplicaţiei de mobil.

Sursa: www.profit.ro