Aflată în apropierea satului Garvăn, comuna Jijila, judeţul Tulcea, mica insulă numită de localnici “Bisericuţa” păstrează încă ruinele cetăţii romano-bizantine Dinogeţia.
Cetatea a fost o aşezare antică fortificată cu zid de apărare, situată pe un promontoriu stâncos din malul dobrogean al Dunării. Numele ei este de origine getică şi a fost păstrat chiar şi de administraţia romană.
Populaţia getică a fost cucerită de către romani în secolul I. Este pomenită pentru prima dată în documentele istorice de geograful Ptolomeu, care o numea Dinodheteia.
Numele ei este autohton (getic) şi a fost păstrat şi transmis de romani şi bizantini. Cetatea avea o poziţie strategică de excepţie pentru locuitorii din zonă, cu mari posibilităţi pentru procurarea hranei oamenilor şi a animalelor, precum şi a unor materii prime necesare nevoilor casnice şi ale comunităţii, pentru construcţii şi schimburi comerciale.
De aceea, ea a fost locuită şi apărată din preistorie, încă din epoca pietrei şi până în cea a fierului şi, mai târziu, în epocile romană şi bizantină.
Aşezarea a beneficiat dintotdeauna de o poziţie naturală dominantă şi a dispus de mari bogăţii asigurate de pământ şi ape: produse agrare, vânat, peşte etc.
Cetatea cunoaşte o înflorire economică deosebită în secolele II şi III, pentru ca în secolul III împăraţii Diocleţian şi Constantin cel Mare să o consolideze şi să o transforme într-o fortăreaţă menită să apere graniţele Imperiului Roman de atacurile barbarilor şi dacilor liberi.
Se pare că la început, Dinogeţia romană a fost în stângă Dunarii, la Barbosi, iar de la începutul sec. IV d.C. s-a strămutat pe popina de la „Bisericuţa” (Garvăn), unde a dăinuit până la sfârşitul sec.VI.
Cetatea a fost părăsită în jurul anilor 600 de către romani în urma atacurilor slavilor şi avarilor. În anul 971 slavii sunt alungaţi şi Imperiul Bizantin ia în stapanire din nou cetatea care va redeveni fortăreaţă. În acestă perioadă se dezvoltă foarte mult şi se extinde, aici construindu-se totodată şi o bisericuţă.
În timpul săpăturilor arheologice începute de Gh. Ştefan în 1939 şi continuate din 1949 de un colectiv, s-au găsit mai multe cărămizi cu ştampila legiunii I Iovia Scythica, iar în apropierea cetăţii a fost găsit un cuptor de ars ţigla datat cu monede de la Diocleţian şi Maximian.
Cărămizi cu ştampila legiunii a V-a Macedonica, Cohorta I Cilicum, Cohorta a II-a Mattiacorum şi Classis Flavia Moesica, numeroase fragmente ceramice şi monede din sec. I—III d.C. confirmă existenţa unei fortăreţe romane la „Bisericuţa” şi inainte de Diocleţian, dar ruinele ei n-au fost identificate.
Cetatea, împreună cu bazilica şi alte clădiri din interior, au fost refăcute în timpul lui Anastasius şi Iustinian.
Un număr destul de mare de cărămizi, unele descoperite în pavajul superior al bazilicii, poartă ştampila cu numele împăratului Anastasius, câteodată însoţit de numele Altina, de unde foarte probabil erau aduse.
Cercetările în cetatea romană au dus la descoperirea nu numai a unor vestigii din această perioadă, ci şi a unor urme din neolitic şi epoca bronzului, fragmente de amfore din epoca elenistică, venind din bazinul Mării Egee, care formau o parte din obiectele importate de geto-daci şi foarte multă ceramică de factură getică. Toate acestea constituie dovezi ale intensităţii locuirii la Dinogeţia.
De asemenea, în apropierea cetăţii, pe o suprafaţă de peste 100 metri pătraţi au fost descoperite câteva locuinţe getice, în care au apărut vase din lut în numar destul de mare, multe dintre acestea putând fi întregite, precum şi fragmente de amfore greceşti de import.
Aşezarea, datată în secolele IV-III i.e.n., evidenţiază comunitatea de formă şi tipuri cu descoperirile ceramice geto-dacice din restul Dobrogei, precum şi din Muntenia şi Sudul Moldovei. Din cetatea existenta în sec. VI se păstrează zidul de incintă, gros de 3 m. În interior se află ruinele unei biserici, cea mai importantă şi cea mai veche de pe teritoriul ţării noastre.
Ruinele Cetăţii Dinogeţia se află la un kilometru nord-vest de localitatea Garvăn, pe partea dreaptă a DN 22 Tulcea-Galaţi.
