În Buşteni, dincolo de Prahova, în cartierul Zamora se află unul dintre cele mai frumoase edificii civile neoromâneşti existente – Castelul Cantacuzino.
Castelul fost finalizat în 1911, construcţia purtând semnătura arhitectului Grigore Cerchez. Cerchez a fost unul dintre cei mai importanţi arhitecţi/ingineri ai sfârşitului de secol XIX, fiind un puternic susţinător al stilului neoromânesc, iar prin preajma anului 1900 avea la activ o mulţime de edificii publice şi private. Alegerea lui Cerchez a fost totodată şi o opţiune de stil. Nababul Cantacuzino construise în Bucureşti celebrul Palat Cantacuzino (actualul Muzeu Enescu) în stil baroc în 1902 cu arhitectul Ion Berindey. Tot Berindey a proiectat şi palatul Micul Trianon de la Floreşti în stil eclectic francez a căuri constructie a început în 1911.
Alegerea Buşteniului a avut două motive mari: pe de o parte că familia deţinea aici o enormă proprietate – toţi munţii Baiului până la apa Prahovei iar pe de alta parte, Sinaia era la o aruncătură de băţ. Sigur, faptul că din 1879 Valea Prahovei era deservită de o cale ferartă a contat foarte mult.
Castelul a fost în proprietatea familiei până în 1948 când, împreună cu tot domeniul, a fost confiscat de către comunişti. Oficial aici a funcţionat un Sanatoriu TBC al Securităţii.
În 2004 întreg domeniul a fost retrocedat unei nepoate de-a lui G.G. Cantacuzino. Aceasta l-a vândut unui fond de investiţii care are gânduri mari cu întreg şi cu castelul şi cu pădurea din jur. În ultimii ani castelul a fost redat circuitului turistic.
Incredibil dar adevărat, faptul că a fost administrat de Securitate, a reprezentat şi salvarea ansamblului de la distrugere. Ba mai mult decât atât, cele mai importante opere de artă (picturile din salonul mare) au rămas intacte.
Ansamblul castelului este format din patru corpuri: Pavilionul central – castelul propriu zis, pavilionul de serviciu ( în partea din spate a castelului) aici erau camerele personalului, grajdurile şi mai târziu garajele, administraţia – este o vilă cu un singur etaj şi bisericuţa din lemn, construită în 1927.
Întregul ansamblu este construit din piatră şi cărămidă ocupând împreună cu parcul o suprafaţă de aproape patru hectare. Intrarea în castel , de mari dimensiuni (odinioară uşile de deschideau si trăsura ori automobilul ajungea literalmente la usă) separă aripa de servicii de aripa oficială a castelului. După ce trecem de un antreu in care avem expusă o interesantă bancă de piatră, urcăm scara monumentală şi ajungem la mezanin într-o sală de mari dimensiuni. Pe partea stângă şi în faţă sunt dormitoarele iar in partea dreaptă salonul castelului. Punctul de rezistentă al interorului este fără îndoială salonul principal. Salonul a fost salvat integral de la deteriorare deoarece timp de 50 de ani uşile au fost preponderent închise iar fabuloasele picturi au fost pur şi simplu acoperite cu pânză.
Salonul principal
Acesta are înălţimea de două etaje fiind înconjurat pe două aripi de un balcon interior. Prima senzaţie este de monumentalism. Nu te-ai fi aşteptat să găseşti o încăpere aşa de spaţioasă în castel. Pereţii sunt acoperiţi cu două seturi de picturi: heraldica famillilor boiereşti din Muntenia – un exercitiu foarte bun pentru amatorii de heraldică – ce înconjoară ca un brâu partea superioară a salonului şi portretele unor importanţi Cantacuzini de pe la noi ( Şerban Vodă, Pârvu Cantacuzino, Drăghici Cantacuzino şi alţii). Aici veţi remarca deasupra şemineului câteva chenare lăsate nepictate în mod deliberat. Acestea au fost ţinute pentru împăraţii bizantini, strămoşii Cantacuzinilor nostri, dar din lipsa unor portrete relevante, secţiunile au rămas goale. Pe vremea când era locuit, acest salon era amenajat simplu în stil ardelenesc. Puteţi vedea o imagine cu fosta amenajare expusă chiar în salon.
Turnul castelului nu se poate vizita dar trebuie să vă opriţi câteva momente să observaţi scara interioară care urcă în turn. Aceasta nu are stâlpi de sustinere fiind sprijinită numai pe pereţi. O adevărata operă de inginerie şi arhitectură.
Castelul, deşi lipsit de mobilier, păstrează câteva elemente decorative de mare valoare: mozaicul de gresie italiană, brâiele decorate cu motive florale şi simboluri religioase, uşile masive sculptate cu motive heraldice, feroneria uşilor decorată şi aceasta cu heraldica familiei dar mai ales vitraliile. Salonul principal si alte câteva încăperi încă păstrează vitraliile orginale. Acestea, fie că au ca subiect modele florale sau heraldica familiei, fie că ilustrează personaje cantacuzine sunt fără îndoială opere de artă.
Totodată, demn de mentionat este faptul că sculpturile în piatră dar şi lucrările din fier forjat, au fost realizate de meşteri români.
De pe terasa si din parcul din faţa castelului ni se desfăşoară priviri o superbă panoramă a abruptului Bucegilor dar si a oraşului Buşteni.
.
Program de vizitare:
Zilnic între 10:00 şi 19:00. Tururile cu ghid ale castelului încep “la şi un sfert” ( 10:15, 11:15…)
Un bilet costă 20.00 lei, iar taxa de fotografiere este de 10,00 lei/aparat.
Castelul Cantacuzino din Buşteni,o poveste cu prinţi şi prinţese
29 decembrie 2019





Din aceeaşi categorie:
Germania aprobă o lege prin care vaccinarea împotriva pojarului devine obligatorie în grădiniţe şi şcoli
(15 noiembrie 2019)
64 vizualizări
Zeci de morţi într-un tren cuprins de flăcări
(31 octombrie 2019)
64 vizualizări
Spania: Peştera de la Altamira va fi din nou deschisă, după 12 ani
(4 februarie 2014)
625 vizualizări
Atenţie la inimă! 4 simptome care indică declanşarea unui infarct
(11 noiembrie 2018)
287 vizualizări
Muzeul Naţional Bran nu se închide. Avem la dispoziţie 9 luni pentru a găsi o nouă casă patrimoniului
(8 august 2017)
308 vizualizări
239.000 de persoane din UE s-au mutat în Germania în 2017. România, pe primul loc, cu 73.000
(16 octombrie 2018)
68 vizualizări
Cheile Nerei – o poveste a naturii
(28 iunie 2013)
200 vizualizări
Medici din întreaga lume investighează dacă boala Covid-19 poate provoca diabet, în urma cazurilor în creştere de acest fel
(20 octombrie 2020)
67 vizualizări
Navele de croazieră, interzise din august în centrul Veneţiei
(14 iulie 2021)
36 vizualizări
Un nou simptom COVID-19. Ce este parosmia şi cum se manifestă
(8 ianuarie 2021)
324 vizualizări
Fostul preşedinte Nicolas Sarkozy, condamnat la trei ani de închisoare, pentru corupţie.
(1 martie 2021)
76 vizualizări
Franţa cere retragerea unei mărci de lapte praf, exportată şi către România
(11 decembrie 2017)
137 vizualizări
Agenţiile de turism lansează tot mai multe sejururi inedite în România, după ce au descoperit o cerere neaşteptat de mare
(9 iulie 2017)
888 vizualizări
Cele mai periculoase destinatii turistice in 2020! Tara vecina cu Romania care apare in TOP
(3 decembrie 2019)
137 vizualizări
Spania - Carantină de 14 zile pentru toate persoanele care vin din străinătate
(12 mai 2020)
128 vizualizări
O nouă „deltă” va apărea pe harta României
(6 iunie 2015)
547 vizualizări
Ştii legenda mărţişorului?
(1 martie 2018)
677 vizualizări

Oamenii de stiinta germani au descoperit cea mai veche branza din lume. E

Jocurile de noroc arată la fel în întreaga lume, însă dacă te uiți pe hartă, ai
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole