În Buşteni, dincolo de Prahova, în cartierul Zamora se află unul dintre cele mai frumoase edificii civile neoromâneşti existente – Castelul Cantacuzino.
Castelul fost finalizat în 1911, construcţia purtând semnătura arhitectului Grigore Cerchez. Cerchez a fost unul dintre cei mai importanţi arhitecţi/ingineri ai sfârşitului de secol XIX, fiind un puternic susţinător al stilului neoromânesc, iar prin preajma anului 1900 avea la activ o mulţime de edificii publice şi private. Alegerea lui Cerchez a fost totodată şi o opţiune de stil. Nababul Cantacuzino construise în Bucureşti celebrul Palat Cantacuzino (actualul Muzeu Enescu) în stil baroc în 1902 cu arhitectul Ion Berindey. Tot Berindey a proiectat şi palatul Micul Trianon de la Floreşti în stil eclectic francez a căuri constructie a început în 1911.
Alegerea Buşteniului a avut două motive mari: pe de o parte că familia deţinea aici o enormă proprietate – toţi munţii Baiului până la apa Prahovei iar pe de alta parte, Sinaia era la o aruncătură de băţ. Sigur, faptul că din 1879 Valea Prahovei era deservită de o cale ferartă a contat foarte mult.
Castelul a fost în proprietatea familiei până în 1948 când, împreună cu tot domeniul, a fost confiscat de către comunişti. Oficial aici a funcţionat un Sanatoriu TBC al Securităţii.
În 2004 întreg domeniul a fost retrocedat unei nepoate de-a lui G.G. Cantacuzino. Aceasta l-a vândut unui fond de investiţii care are gânduri mari cu întreg şi cu castelul şi cu pădurea din jur. În ultimii ani castelul a fost redat circuitului turistic.
Incredibil dar adevărat, faptul că a fost administrat de Securitate, a reprezentat şi salvarea ansamblului de la distrugere. Ba mai mult decât atât, cele mai importante opere de artă (picturile din salonul mare) au rămas intacte.
Ansamblul castelului este format din patru corpuri: Pavilionul central – castelul propriu zis, pavilionul de serviciu ( în partea din spate a castelului) aici erau camerele personalului, grajdurile şi mai târziu garajele, administraţia – este o vilă cu un singur etaj şi bisericuţa din lemn, construită în 1927.
Întregul ansamblu este construit din piatră şi cărămidă ocupând împreună cu parcul o suprafaţă de aproape patru hectare. Intrarea în castel , de mari dimensiuni (odinioară uşile de deschideau si trăsura ori automobilul ajungea literalmente la usă) separă aripa de servicii de aripa oficială a castelului. După ce trecem de un antreu in care avem expusă o interesantă bancă de piatră, urcăm scara monumentală şi ajungem la mezanin într-o sală de mari dimensiuni. Pe partea stângă şi în faţă sunt dormitoarele iar in partea dreaptă salonul castelului. Punctul de rezistentă al interorului este fără îndoială salonul principal. Salonul a fost salvat integral de la deteriorare deoarece timp de 50 de ani uşile au fost preponderent închise iar fabuloasele picturi au fost pur şi simplu acoperite cu pânză.
Salonul principal
Acesta are înălţimea de două etaje fiind înconjurat pe două aripi de un balcon interior. Prima senzaţie este de monumentalism. Nu te-ai fi aşteptat să găseşti o încăpere aşa de spaţioasă în castel. Pereţii sunt acoperiţi cu două seturi de picturi: heraldica famillilor boiereşti din Muntenia – un exercitiu foarte bun pentru amatorii de heraldică – ce înconjoară ca un brâu partea superioară a salonului şi portretele unor importanţi Cantacuzini de pe la noi ( Şerban Vodă, Pârvu Cantacuzino, Drăghici Cantacuzino şi alţii). Aici veţi remarca deasupra şemineului câteva chenare lăsate nepictate în mod deliberat. Acestea au fost ţinute pentru împăraţii bizantini, strămoşii Cantacuzinilor nostri, dar din lipsa unor portrete relevante, secţiunile au rămas goale. Pe vremea când era locuit, acest salon era amenajat simplu în stil ardelenesc. Puteţi vedea o imagine cu fosta amenajare expusă chiar în salon.
Turnul castelului nu se poate vizita dar trebuie să vă opriţi câteva momente să observaţi scara interioară care urcă în turn. Aceasta nu are stâlpi de sustinere fiind sprijinită numai pe pereţi. O adevărata operă de inginerie şi arhitectură.
Castelul, deşi lipsit de mobilier, păstrează câteva elemente decorative de mare valoare: mozaicul de gresie italiană, brâiele decorate cu motive florale şi simboluri religioase, uşile masive sculptate cu motive heraldice, feroneria uşilor decorată şi aceasta cu heraldica familiei dar mai ales vitraliile. Salonul principal si alte câteva încăperi încă păstrează vitraliile orginale. Acestea, fie că au ca subiect modele florale sau heraldica familiei, fie că ilustrează personaje cantacuzine sunt fără îndoială opere de artă.
Totodată, demn de mentionat este faptul că sculpturile în piatră dar şi lucrările din fier forjat, au fost realizate de meşteri români.
De pe terasa si din parcul din faţa castelului ni se desfăşoară priviri o superbă panoramă a abruptului Bucegilor dar si a oraşului Buşteni.
.
Program de vizitare:
Zilnic între 10:00 şi 19:00. Tururile cu ghid ale castelului încep “la şi un sfert” ( 10:15, 11:15…)
Un bilet costă 20.00 lei, iar taxa de fotografiere este de 10,00 lei/aparat.
Castelul Cantacuzino din Buşteni,o poveste cu prinţi şi prinţese
29 decembrie 2019
(1718 vizualizări)
Din aceeaşi categorie:
Franţa. Creştere bruscă a numărului zilnic de cazuri Covid la peste 10 mii, miercuri, pentru prima dată în ultimele 50 de zile. Germania şi Marea Britanie au înregistrat situaţii similare, pe finalul lunii trecute.
(4 noiembrie 2021)
21 vizualizări
Germania devine un „magnet“ turistic
(17 februarie 2014)
125 vizualizări
Autorităţile italiene interzic călătoriile între regiuni în perioada sărbătorilor de iarnă. Măsură similară şi în Spania, dar oamenii pot călători dacă dovedesc că merg în vizită la rude.
(4 decembrie 2020)
107 vizualizări
Marea Britanie. Guvernul va lansa, marţi, un program de testare gratuită a populaţiei care are ca obiectiv stabilirea nivelului de anticorpi obţinut de persoanele care au fost infectate cu diferite variante ale coronavirusului.
(23 august 2021)
27 vizualizări
Trenul stradal care merge pe deasupra masinilor
(23 iulie 2013 - Clara ION)
249 vizualizări
Lacul Gâlcescu – minunea din Munţii Parâng
(16 mai 2014)
991 vizualizări
O clădire istorică din România e de vânzare. În preţ intră şi o fantomă
(6 august 2017)
283 vizualizări
Liliacul, beneficii nebănuite asupra sănătăţii
(30 aprilie 2020)
290 vizualizări
Muzeul Bucovinei cumpără case de marcat din perioada comunistă sau fotografii cu criza alimentară
(22 aprilie 2015)
970 vizualizări
Magie sau un simplu truc?! Un tânăr magician din Ploieşti a prezis subiectele la Bacalaureat
(1 iulie 2019)
314 vizualizări
Complexul Razim-Sinoe ar putea fi repopulat cu şalău în trei ani
(24 februarie 2014)
286 vizualizări
Belgia vrea să amâne toate intervenţiile medicale neesenţiale, pentru a face faţă supraaglomerării din spitale, pe fondul unei creşteri a infecţiilor cu COVID-19.
(21 octombrie 2020)
75 vizualizări
Un brand al oraşului: Restaurantul lui Gherea din Gara Ploieşti
(16 iunie 2025)
657 vizualizări
Londra va intra de vineri noapte pe nivelul III de restricţii, cel mai sever. Primarul anunţă că Guvernul Johnson va lua decizia în cursul zilei de azi.
(15 octombrie 2020)
155 vizualizări
10 lucruri teribile despre Pablo Escobar, pe care oamenii le-au uitat
(28 noiembrie 2019)
1112 vizualizări
Cel mai scump oraş din lume în 2014, desemnat de experţii britanici
(5 martie 2014)
144 vizualizări
Toate cele 84 de persoane decedate în urma atacului de la Nisa au fost identificate
(20 iulie 2016)
275 vizualizări
Cea mai veche branza din lume, descoperita langa mumii
Oamenii de stiinta germani au descoperit cea mai veche branza din lume. E
De unde vin fructele? File din istoria păcănelelor
Dacă ai jucat vreodată un slot și te-ai întrebat „Ce caută lămâia asta aici?”, nu
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!
A luat foc internetul, au navalit deontologii, au explodat opiniile. Cazul Gheboasa, la mare concurenta cu fata ucisa in Mangalia care avea initial 12 ani si fusese violata, iar apoi 18 si ucisa de colega de camera In fapt, un produs al gradului de cultura aferent unor concetateni, domnul cu pricina a fost lasat sa evolueze intr-o siluire a...
Conflictele dintre Roberta Anastase şi Andrei Volosevici sunt vechi. Certurile dintre ei durează mult şi foarte greu vreun cunoscut reuşeşte să îi facă să comunice din nou. Rezultatul alegerilor interne de la PNL Ploieşti este încă o dovadă a faptului că liberalii au dorit să îi dea o lecţie lui Volosevici, arâtându-i voalat că nu este pe...
Prin 1951 Brâncusi a dorit să lase mostenire României 200 de lucrări si atelierul său parizian. Statul român a respins oferta. A fost o sedinţă si s-a decis că Brâncusi nu poate fi considerat un creator în sculptură pentru că "speculează prin mijloace bizare gusturile morbide ale societăţii burgheze". Cei care au hotărât asta au fost...
„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole

























