În cei mai vechi munţi din ţara noastră, Măcin, din nordul Dobrogei, dacă urmezi traseul Culmea Pricopanului descoperi o minune a naturii: Sfinxul din Dobrogea.

O piatră şlefuită de vânt şi de secole. Aşa a apărut Sfinxul: chipul unui bărbat îngândurat, cu riduri şi cu fruntea îndreptată spre pământ. Zici că-i chipul unui dobrogean pe care poverile l-au răpus.

Sfinxul din Dobrogea nu este singurul punct de atracţie din Rezervaţia Naturală Munţii Măcin. Aici se găsesc roci vechi de sute de milioane de ani, mult mai vechi decât primii dinozauri pe Pământ.

Indiferent pe ce traseu ai apuca ochii îţi vor fi vrăjiţi de peisaje aride, de stânci ranitice, de păduri mediteraneene, păduri de silvostepă unde creşte bujorul dobrogean, păduri de fagi, canioane săpate de cursurile de apă, poieni cu flori variate. Toate acestea se împletesc armonios şi fac un aceşti munţi un peisaj unic în ţara noastră.

Rezervaţia Naturală Munţii Măcin vă propune nu mai puţin de nouă trasee turistice.

Traseul Culmea Pricopanului, în lungime de şase kilometri, are următoarea rută: Măcin - Regia Tutunului - Vf. Sulucu Mare - Piatra Râioasă - Şaua Şerparu - Vf. Caramalău - Fântâna de Leac - Măcin Traseul Culmea Pricopanului poartă paşii vizitatorului printre formaţiuni geologice spectaculoase care au luat naştere acum 255 de milioane de ani.

Masivul Pricopan constituie creasta cea mai spectaculoasă din aria parcului. Aici pot fi admirate uriaşe formaţiuni granitice, stânci semeţe şi panorame vaste. Doar aici poţi admira peisaje de gol alpin. Printre stâncării golaşe întâlnim plante rare de importanţa internaţională precum: clopoţelul dobrogean, garofiţa pitică, merinana. Această creastă cu vegeraţie pitică şi stâncării este un bun habitat pentru reptile: ţestoasa dobrogeană, guşterul dobrogean, şarpele rău, dar şi pentru mamifere mici: dihorul pătat, jderul de piatră, dihorul de stepă. Culmea Pricopanului este principalul punct de monitorizare a migraţiei păsărilor răpitoare care ne traversează ţara.

SURSA:Adevarul.ro