Cunoscuţi în popor şi sub denumirea de „dorobanţi”, „balatruci”, „pietre vii” sau „pietre care cresc după ploaie”, trovanţii au forme bizare, sferice sau elipsoidale, şi mărimi diferite, de la câţiva centimetri până la câţiva metri. Cum este posibil ca aceste pietre să crească şi să se mişte.
Câmpul cu trovanţi din Costeşti este uşor de reperat de către toţi cei care au drum spre Târgu Jiu, rezervaţia naturală este situată la aproxiamtiv 40 de kilometri distanţă de Râmnicu Vâlcea, pe marginea DN 67.
Recent, unul dintre cele mai importante site-uri care publică ştiri legate de fenomenele geologice din întreaga lume a publicat un material despre trovanţii din Costeşti – Vâlcea, cunoscuţi drept „pietrele vii” ale României. În articol este explicat procesul prin care aceste pietre par să crească şi să se modifice, potrivit Adevărul.
Uimitoare fenomene geologice
Trovant este sinonim pentru termenul german „Sandsteinkonkretionen” ce denumeşte o piatră din nisip cimentat. Trovanţii s-au format în urma depunerii nisipului transportat de râuri într-o parte a Lacului Getic, lac ce care acoperea zona Olteniei cu milioane de ani în urmă.
Se ştie despre aceste fascinante „pietre vii” că au un miez de piatră cu o coajă exterioară de nisip, iar după o ploaie torenţială se formează mici pietre pe rocile deja existente, care le fac să fie numite „pietre crescătoare”, remarcă cei de la Geology In.
Şi mai interesant este faptul că aceşti trovanţi, atunci când sunt secţionaţi, prezintă inele sferice similare cu cele ale unui trunchi de copac. De asemenea, excrescenţele prezente pe marginea pietrelor au fost comparate cu nişte rădăcini primitive. Se crede că aceste formaţiuni arată identic sau foarte asemănător cu rocile alunecoase din Death Valley, California.
Fiinţele de piatră care cresc şi… se mişcă?
Conform Congresului Geologic Internaţional desfăşurat la Oslo în 2008, „Trovanţii” au fost consideraţi, neadecvat, drept „concreţii (formaţiuni) de gresie”. Studiul acestora a început în zona Carpaţilor, încă din 1883 (Cobălcescu), iar până în 1900 Koch şi-a exprimat o serie de opinii cu privire la originea lor.
„Conform ipotezei la care s-a ajuns în cadrul congresului, Trovanţii României reprezintă texturi diagenetice (diageneza reprezintă modificările fizice şi chimice apărute în sedimente între perioada de depunere şi solidificare – n.r.) care reflectă condiţiile paleodinamice (paleoseismice) şi corespund unor tasări specifice ale sedimentelor nisipoase care conţin substanţe (în special carbonaţi) acumulate în nisip, care în timpul şocurilor seismice importante şi sub influenţa forţelor interne de coeziune, ele au avut tendinţa de a forma forme sferice”, mai explică cei de la Geology In.
Explicaţia fenomenului bizar
Datorită forţei gravitaţionale, a şocurilor seismice, a forţelor de coeziune ale substanţelor (în special tensiunea superficială), precum şi datorită rezistenţei de aderenţă dintre granulele de nisip şi lichid, acestea par că se mişcă. În ceea ce priveşte forma perfect sferică a pietrelor, aceasta s-a creat în urma magnitudinilor mari şi a duratelor din timpul cutremurelor, când avea loc deformarea suprafeţei terestre şi degradarea geologică.
„Pietrele vii” din România devin treptat mai mari, pentru că absorb o cantitate mare de apă, în acest caz motivul pare să fie acumularea şi depunerile de minerale cimentate din apele bogate de ploaie în carbonat de calciu. Se mai bănuieşte că această creştere a trovanţilor din România are la bază o reacţie chimică între straturile de depozite şi carbonaţii minerali din apa de ploaie.
Altfel spus, trovanţii cresc lor în volum datorită concentraţiei mari de săruri minerale din „amestecul” de gresie format din stratificări complexe ale nisipului cimentat cu carbonat şi ape calcaroase. Când apa de ploaie vine în contact cu aceste substanţele chimice, determină o creştere bruscă a presiunii interne care duce la mărirea lor.
Trovanţii – atracţie turistică
Dacă mergi în Costeşti, Vâlcea şi stai de vorbă cu oamenii locului, vei auzi poveşti care mai de care mai ingenioase şi captivante despre trovanţi. Locuitorii vorbesc despre dragoni, şerpi, dinozauri cu aripi, zmei care dau cu sabia în bolovani. Dincolo de toate acestea, acest spaţiu a devenit un punct de atracţie, care aduce în zonă mii de curioşi.
Fascinantele pietre care „cresc” sunt creaţii geologice neobişnuite, un fenomen pe care nu-l întâlneşti prea des. De aceea, Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor a fost dezvoltată de autorităţile locale. Din 2004 este inclusă în ariile protejate de UNESCO.
„Pietrele vii” din România care cresc şi se mişcă. Cum e posibil
28 decembrie 2019
(1023 vizualizări)
Din aceeaşi categorie:
Lucruri care nu se ştiu: un român este autorul chipului celebrei statui a lui Iisus din Rio de Janeiro
(28 februarie 2020)
207 vizualizări
"Ascultă 5 minute de muzică clasică" devine proiect naţional în şcolile din România
(5 septembrie 2014)
133 vizualizări
Cel mai bun anotimp pentru a rămâne însărcinată
(10 iulie 2013 - Clara ION)
104 vizualizări
Tinere talente ploieştene: Dan Andrei Văleanu
(16 august 2014)
335 vizualizări
Patru românce faimoase în lume, dar prea puţin cunoscute în România
(31 mai 2015)
370 vizualizări
Cum să găzduieşti o cină în aer liber
(7 septembrie 2019)
450 vizualizări
Numele tău poate ajunge pe Marte. Invitaţia adresată de NASA
(25 august 2015)
133 vizualizări
Prezervativele disponibile în Uganda, prea mici pentru mulţi bărbaţi din această ţară
(24 septembrie 2014)
145 vizualizări
Anglia. O asociaţie a suporterilor, formată din persoane dependente de jocuri de noroc, cere cluburilor de fotbal să renunţe la sponsorii din domeniul pariurilor. Sezonul trecut, aproape jumătate dintre echipele din Premier League au avut astfel de sponso
(4 august 2022)
52 vizualizări
Angelina Jolie şi Christian Louboutin lansează o gamă de pantofi, inspirată din filmul "Maleficent"
(10 august 2014)
96 vizualizări
Guvernele occidentale avertizează că Rusia planifică atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice, ca răspuns la sancţiunile impuse pentru invadarea Ucrainei.
(21 aprilie 2022)
30 vizualizări
Ularu, despre rolul din "Chosen", cu Harvey Keitel: Personajul meu este o luptătoare, un fel de soldat
(5 octombrie 2014)
178 vizualizări
Warner Bros. va construi un parc de distracţii în Emiratele Arabe Unite
(21 aprilie 2016)
63 vizualizări
Un obuz rus a lovit un depozit de deşeuri radioactive la Kiev. Pericol de dezastru ecologic
(27 februarie 2022)
199 vizualizări
Care sunt cele mai periculoase ţări din lume
(18 februarie 2020)
453 vizualizări
Totul despre fierul forjat
(16 septembrie 2014)
348 vizualizări
Bestfest 2013- un festival memorabil
(8 iulie 2013 - Clara ION)
454 vizualizări
Cătina-elixirul zeilor
Multă vreme ignorată, cătina este recunoscută astăzi drept unul dintre cele mai
De unde vin fructele? File din istoria păcănelelor
Dacă ai jucat vreodată un slot și te-ai întrebat „Ce caută lămâia asta aici?”, nu
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!
A luat foc internetul, au navalit deontologii, au explodat opiniile. Cazul Gheboasa, la mare concurenta cu fata ucisa in Mangalia care avea initial 12 ani si fusese violata, iar apoi 18 si ucisa de colega de camera In fapt, un produs al gradului de cultura aferent unor concetateni, domnul cu pricina a fost lasat sa evolueze intr-o siluire a...
Conflictele dintre Roberta Anastase şi Andrei Volosevici sunt vechi. Certurile dintre ei durează mult şi foarte greu vreun cunoscut reuşeşte să îi facă să comunice din nou. Rezultatul alegerilor interne de la PNL Ploieşti este încă o dovadă a faptului că liberalii au dorit să îi dea o lecţie lui Volosevici, arâtându-i voalat că nu este pe...
Prin 1951 Brâncusi a dorit să lase mostenire României 200 de lucrări si atelierul său parizian. Statul român a respins oferta. A fost o sedinţă si s-a decis că Brâncusi nu poate fi considerat un creator în sculptură pentru că "speculează prin mijloace bizare gusturile morbide ale societăţii burgheze". Cei care au hotărât asta au fost...
„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
6 martie 2026

EURO = 5.0941 RON


USD = 4.3981 RON


GBP = 5.8664 RON

Top articole
-
Casa mitropolitului Dosoftei adăposteşte cel mai vechi manuscris românesc datat
Publicat la data de 5 noiembrie 2026
-
Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului. Ce trebuie să faci în această zi
Publicat la data de 11 noiembrie 2026
-
Culoarea aceea roz care refuză să fie banală
Publicat la data de 4 noiembrie 2026


























