(137 vizualizări)
Surpriza creşterii economice din 2013, de 3,5%, dublă faţă de estimările oficiale şi chiar faţă de cele mai optimiste aşteptări ale analiştilor şi instituţiilor financiare internaţionale, se datorează până la urmă în cea mai mare măsură industriei şi nu agriculturii. Industria a dat 2,3 puncte din creştere, iar agricultura 1,1 puncte, scrie Ziarul Financiar.
Industria a avut o creştere anul trecut de 8,1%, ajungând astfel la o pondere în PIB de 30%, ceea ce, conform analizelor ZF, ar situa România pe prima poziţie în Uniunea Europeană (UE) ca pondere în PIB a industriei!
Media ponderii industriei în PIB în UE este de 15%, iar Comisia Europeană chiar şi-a asumat recent o ţintă pentru 2020 de reindustrializare a Europei astfel încât ponderea industriei în PIB să ajungă la 20%.
În 2011 valoarea adăugată brută a industriei a fost de 160 de miliarde de lei, care a contribuit cu circa 28% în acel an la PIB-ul de 557 de miliarde de lei în preţuri curente. Între timp, din 2011 până în 2013, valoarea adăugată brută în industrie a crescut cu 19% până la 190 de miliarde de lei, în timp ce PIB-ul a crescut doar cu 13% în termeni nominali, până la 631 miliarde de lei anul trecut. Ca urmare, şi ponderea în PIB a industriei a urcat până la 30%. În 2008, ponderea industriei în PIB era de 23%.
Cea mai productivă a fost industria prelucrătoare la, adică 121 de miliarde de lei în 2011 faţă de 24 de miliarde de lei energia electrică, termică şi gazele, 8 miliarde de lei apa şi salubritatea şi 7 miliarde de lei industria extractivă. Trebuie menţionat că toate aceste date, exprimate în miliarde de lei, reprezintă valoarea adăugată, adică diferenţa între cifra de afaceri globală a companiilor din sectorul respectiv şi consumul intermediar.
Valoarea adăugată este cea care dă PIB-ul, adică volumul de bani din care se plătesc salarii, se distribuie profituri întreprinderilor şi se achită taxele şi impozitele.
Cea mai mare valoare adăugată în economia românească provine din industria alimentară, care include fabricarea de alimente, băuturi şi tutun.
Pe de altă parte, trebuie remarcat că între 2008 şi 2011 valoarea adăugată în industria mijloacelor de transport a crescut de la 12 miliarde de lei la 20 de miliarde de lei, deci cu 66% în timp ce valoarea adăugată în industria alimentară a crescut cu 10%, de la 27 mld. lei la 30 mld. lei.
Iată cât de important este sectorul manufacturii de alimente pentru România - reprezintă un sfert din industria prelucrătoare şi circa 5,4% din PIB, faţă de 3,6% din PIB industria mijloacelor de transport.
Creşterea forţei industriei prelucrătoare de alimente, băuturi şi tutun în ultimii cinci ani se vede de altfel şi în echilibrarea în premieră a balanţei comerciale externe cu produse agro-alimentare.
Pentru prima dată exporturile au egalat importurile la acest capitol, la un nivel de circa 4 miliarde euro în 2013.
Împreună, agricultura (5,8% din PIB în 2013) şi industria alimentară ajung la 11%-12% din PIB, ceea ce, cu o accelerare a atragerii fondurilor europene şi o creştere a investiţiilor în prelucrarea materiilor prime agricole, poate reprezenta într-adevăr un motor pentru economie în anii următori.
În topul industriei prelucrătoare mai intră industria de textile/îmbrăcăminte/pielărie cu 13 miliarde de lei în 2011 faţă de 9 miliarde de lei în 2008, ceea ce arată că în continuare România este un hub pentru producţia de îmbrăcăminte în lohn.
Sigur, este dramatic că miile de salariate de la fabrici care produc pentru Zara, H&M sau Louis Vuitton nu îşi permit să cumpere ceea ce produc, semn al unei economii semicoloniale de tip Africa/Asia de Sud-Est, dar partea bună este că oraşe precum Caracal, Urziceni sau Focşani mai au de oferit locuri de muncă, oricât de prost ar fi plătite.
Restul clasamentului arată şi pierderi în sectoarele industriale unde România era mai bine poziţionată în anii ’90: industria metalurgică (Sidex mai are un furnal din cinci, Mechel e în derivă), cocserie şi rafinare (închiderea Arpechim), produse chimice, cauciuc şi mase plastice (degringolada Oltchim).
Este adevărat că Renault, Ford şi alte fabrici de componente auto care s-au extins vertiginos în ultimii ani sunt mai vizibile şi dau senzaţia că PIB-ul României este tractat de industria auto, dar cifra de afaceri globală a tuturor acestor companii a fost în 2011 de 44 mld. lei (10 mld. euro), faţă de cifra de afaceri totală a companiilor din domeniul alimentar de 75 mld. lei (17 mld. euro), prin urmare şi valoarea adăugată este mai mică.
Sursa: Ziarul Financiar
