De-a lungul timpului, şi mai ales după declanşarea crizei financiare mondiale din 2008, nu puţine au fost scandalurile care au avut în centru paradisurile fiscale şi modul în care ajută ele companiile să evite plata taxelor în ţările de origine şi în cele în care activează.

În cele mai recente au fost implicate ţări precum Panama, Malta, Luxembourg şi, mai nou, Irlanda, care, printr-un sistem de taxare extrem de avantajos, ar fi ajutat compania americană Apple să nu plătească taxe mari pentru activitatea din Europa.

Paradisurile fiscale nu sunt ilegale. Şi atât timp cât ele există, companiile se vor folosi de ele. Temerile pe care le ridică aceste sisteme de taxare foarte avantajoase şi care respectă secretul bancar sunt legate de posibilitatea de a ascunde bani murdari, obţinuţi din droguri, trafic de arme şi alte actIvItăţi ilegale.

Pe lângă regimurile de taxare foarte avantajoase pentru companii, în aceste ţări populaţia nu plăteşte taxe pe venituri. Şi tot aici trăiesc unii dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii.

Potrivit unei analize prezentate de MarketWatch, în cele mai mari 10 paradisuri fiscale, populaţia nu plăteşte impozit pe venit. Iar PIB-ul per capita depăşeşte lejer zeci de mii de dolari.



Locuitorii din Bermude par a fi cei mai fericiţi, în condiţiile în care au un PIB per capita care depăşeşte 90.000 de dolari. Taxele vamale mari şi costul ridicat al vieţii mai estompează, însă, din această bunăstare.

Multe dintre ţările aflate în top 10 provin din Orientul Mijlociu, în care guvernele nu percep taxe pe veniturile pouatiei, statele finanţându-se din taxele impuse pe resursele de petrol.

Pentru a convinge companiile gigant să plătească taxe în ţările europene în care activează şi nu în paradisuri fiscale, UE a creat, în 2017, o listă cu aceste ţări, în urma unei analize aprofundate a punerii în aplicare a angajamentelor asumate de jurisdicţiile ţărilor terţe implicate în acest proces.

Miniştrii de Finanţe din statele membre ale Uniunii Europene au decis să scoată Aruba, Barbados şi Bermuda de pe lista neagră a paradisurilor fiscale adoptată de Uniunea Europeană, informează Reuters.

Barbados şi-a asumat angajamente la un nivel politic înalt de a răspunde preocupărilor exprimate de UE legate de înlocuirea regimurilor preferenţiale dăunătoare din Barbados printr-o măsură cu efect echivalent, pe când Aruba şi Bermuda şi-au pus deja în aplicare angajamentele. Bermuda îşi menţine totodată angajamentul de a răspunde preocupărilor exprimate de UE în domeniul fondurilor de plasament colectiv.

Ca urmare a deciziei de vineri, 12 jurisdicţii rămân pe lista jurisdicţiilor necooperante: Samoa Americană, Belize, Dominica, Fiji, Guam, Insulele Marshall, Oman, Samoa, Trinidad şi Tobago, Emiratele Arabe Unite, Insulele Virgine Americane şi Vanuatu.

Experţii europeni au avut nevoie de aproape un an pentru a evalua un număr de 92 de jurisdicţii din întreaga lume pentru ca în luna decembrie 2017 miniştrii de Finanţe din statele membre ale Uniunii Europene să anunţe că au adoptat o listă neagră a paradisurilor fiscale, care atunci cuprindea 17 jurisdicţii din afara UE care nu cooperează în probleme legate de fiscalitate.

Lucrările privind lista UE a jurisdicţiilor necooperante constituie un proces dinamic. Consiliul UE va continua să revizuiască şi să actualizeze periodic lista în cursul anului 2019 şi a solicitat deja un proces mai stabil începând din 2020 (două actualizări pe an).