Vrând, nevrând, ţările membre UE se pregătesc să-şi deschidă piaţa muncii pentru români şi bulgarii. Elveţia, una dintre ţările cele mai puţin afectate de criză şi şomaj, ar putea rămâne totuşi una dintre ţările care va menţine un regim restrictiv pe piaţa muncii pentru noi şi vecinii bulgari.

Clauza de salvgardare îi permite Elveţiei instituirea unei limitări a numărului de permise de sejur acordate cetăţenilor europeni. Acordul cu UE îi permite Elveţiei să limiteze imigraţia, dacă aceasta depăşeşte cu 10% media ultimelor trei ani. Clauza poate fi activată unilateral, iar durata ei de impunere nu poate depăşi doi ani.

În încercarea de a-şi proteja piaţa internă a muncii, Guvernul elveţian a impus clauza de salvgardare din 2012 pentru statele din UE-8 (ţările aderate la UE în anul 2004). În urma activării clauzei, numărul de imigranţi din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovenia, Slovacia, Cehia şi Ungaria s-a înjumătăţit.

În aprilie 2013, Berna a decis menţinerea restricţiilor pentru ţările UE 8 cu încă un an anunţând, totodată, că activează clauza de salvgardare şi pentru ţările UE-17 (primele 15 aderate la UE plus Cipru şi Malta). Măsura activării clauzei faţă de ţările UE 17 a fost catalogată drept una pur formală, pentru a face pe placul UE, care a acuzat dur Elveţia că practică discriminarea faţă de est-europeni.

Elveţia, în pofida celebrei sale neutralităţi (bancare) aplică un tratament preferenţial faţă de unele state UE. Astfel, pentru statele UE-17 şi statele UE-8 clauza va expira la sfârşitul lunii mai 2014, în timp ce pentru România şi Bulgaria clauza de salvgardare va expira abia în luna mai 2019.

La fel de afectaţi de restricţii pe piaţa muncii din Elveţia vor fi şi croaţii, ţara lor fiind ultima aderată la UE la 1 iulie 2013. Elveţia va putea restricţiona unilateral imigraţia provenită din Croaţia pentru o perioadă de cel puţin 10 ani. Elveţia ar putea organiza un referendum pentru a-şi consulta cetăţenii cu privire la restricţionarea imigranţilor croaţi pe piaţa muncii din Elveţia, la fel cum în 2009, a fost organizat un referendum în privinţa extinderii dreptului la liberă circulaţie a cetăţenilor UE în Elveţia pentru români şi bulgari.

Uniunea Europeană şi restricţionarea liberei circulaţii în Elveţia

UE nu priveşte cu ochi buni restricţionarea liberei circulaţii a forţei de muncă pe plan european şi a luat poziţie în aprilie 2013, criticând diferenţierea pe care o face Guvernul de la Berna între cetăţenii membri UE.

"Decizia Guvernului elveţian este în contradicţie cu acordul pentru libera mişcare a persoanelor, deoarece face o diferenţiere între cetăţenii statelor membre. În relaţia generală cu Elveţia, Uniunea Europeană pune mare accent pe importanţa libertăţii de mişcare a persoanelor. Aceste măsuri nu iau în considerare marile avantaje oferite de libertatea de mişcare a cetăţenilor, atât din Elveţia, cât şi din UE. Regret decizia Guvernului elveţian.", se arată în comunicatul dat de Catherine Ashton pe site-ul Uniunii Europene.

Sub protecţia anonimatului, un diplomat european citat de cotidianul elveţian Le Temps declara în primăvară că relaţiile dintre UE şi Elveţia s-ar putea tensiona ca urmare a activării clauzei de salvgardare, “într-un moment în care mai multe subiecte importante se află pe masa negocierilor, cum ar fi, de exemplu, chestiunea secretului bancar”.