Majorările succesive ale salariului minim pe economie din ultimii ani (creştere cu 200% în ultimii patru ani) au creat un fenomen îngrijorător. Contractele de lohn în confecţii, domeniu în care România era campioană în regiune în urmă cu câţiva ani, au început să migreze spre ţările din spaţiul ex-iugoslav, urmând să lase în România, în urma lor, un şomaj în creştere, scrie Digi24.ro

Creşterile repetate ale salariului minim pe economie, numeroase şi făcute de neanunţate, riscă să îngroape o bună parte din industria uşoară din România, spun reprezentanţi ai patronatelor din domeniu, consultaţi de Digi24.ro.

”Impactul creşterii salariului minim pe economie este destul de grav”, avertizează Mihai Păşculescu, prim vicepreşedinte FEPAIUS, asociaţie patronală care reprezintă 283 de firme din domeniile textile, confecţii, pielărie din România

Păşculescu afirmă că economia europeană se află într-o situaţie economică dificilă şi de aceea orice creştere a costurilor (inclusiv cea cauzată de creşterea salariului minim) nu poate fi absorbită de piaţă. Pe lângă peisajul economic european, caracterizat de apatie, este vorba şi de Brexit şi de slăbirea lirei sterline care a scumpit exporturile noastre. ”Aceste costuri (cu creşterea salariului minim – n.red.) nu se pot transfera în preţurile practicate, tendinţa la nivel mondial este de micşorare a costurilor, nu de creştere”, spune el.

Ponderea salariilor în costuri este în industria textilelor de 40% iar majorarea salariului minim va duce la o creştere de 15-16% a întregului fond de salarii.

În plus, spune Păşculescu dar şi Mihai Lupu de la asociaţia ”Future in Textiles”, creşterea salariului minim la 1.450 de lei de la 1 februarie este doar o faţetă a problemei. Odată crescute salariile celor mai prost plătiţi angajaţi vor trebui majorate şi salariile categoriilor superioare.

”Cei care au peste salariul minim se situează la un coeficient de 1,2 faţă de acesta. Ei îşi vor face norma şi vor vedea că diferenţa dintre ei şi cei mai prost plătiţi a ajuns foarte mică, va fi un efect pervers”, spune Păşculescu.

”Dacă creşti cu 16% baza, automat trebuie să măreşti şi celelate salarii în pondere la fel de mare pentru a nu descuraja munca. Efectul va fi de domino”, spune Mihai Lupu.

Păşculescu şi-ar dori ca măcar statul să nu crească şi venitul minim garantat astfel încât beneficiarii acestuia să aibă motivaţia necesară pentru a se angaja şi pentru a acoperi cererea de muncă din domeniul industriei uşoare.

Ceea ce îngrijorează patronatele din confecţii este faptul că la acest moment valorile contractelor semnate cu partenerii străini sunt bătute în cuie, cel puţin până la jumătatea anului curent, şi nu mai pot fi schimbate.

Costurile în creştere vor mai determina un fenomen. Migraţia comenzilor formulate de partenerii occidentali dinspre România spre alte ţări unde există predictibilitate. Este vorba de ţările fostei Iugoslavii. ”S-au mutat către fostele ţări iugoslave, cum ar fi Croaţia care este ţară membră UE. Alte destinaţii sunt Serbia, Muntenegru şi mai jos, spre Albania. În aceste ţări ca urmare a programului de aderare la UE sau probabil a mediului politic există predictibilitate fiscală mai mare”, spune Mihai Lupu.

În mod teoretic, orice creştere a salariului minim pe economie este destinată să ducă la micşorarea sărăciei, la ameliorarea condiţiilor de viaţă. Practic însă, şi acesta ar putea fi cazul industriei confecţiilor, una dintre consecinţe ar putea fi chiar degradarea condiţiilor de viaţă. În primul rând, de creşterea salariului vor beneficia doar cei rămaşi în activitate căci destul de mulţi ar putea fi concediaţi.

Mihai Păşculescu crede că afectată va fi 20% din piaţă reprezentată de subcontractori. Conform lui, 80% din producţia din domeniu merge la export, iar 60% sunt contractori direcţi.

În faţa unor presiuni în creştere a costurilor, mulţi patroni vor pune presiune pe angajaţi în sensul măririi normelor. Oricum, potrivit relatorilor din presă, abuzurile, reprezentate de ore suplimentare neplătite, lipsa sindicatelor sau a contractelor colective de muncă, sunt frecvente.