Majorările succesive ale salariului minim pe economie din ultimii ani (creştere cu 200% în ultimii patru ani) au creat un fenomen îngrijorător. Contractele de lohn în confecţii, domeniu în care România era campioană în regiune în urmă cu câţiva ani, au început să migreze spre ţările din spaţiul ex-iugoslav, urmând să lase în România, în urma lor, un şomaj în creştere, scrie Digi24.ro
Creşterile repetate ale salariului minim pe economie, numeroase şi făcute de neanunţate, riscă să îngroape o bună parte din industria uşoară din România, spun reprezentanţi ai patronatelor din domeniu, consultaţi de Digi24.ro.
”Impactul creşterii salariului minim pe economie este destul de grav”, avertizează Mihai Păşculescu, prim vicepreşedinte FEPAIUS, asociaţie patronală care reprezintă 283 de firme din domeniile textile, confecţii, pielărie din România
Păşculescu afirmă că economia europeană se află într-o situaţie economică dificilă şi de aceea orice creştere a costurilor (inclusiv cea cauzată de creşterea salariului minim) nu poate fi absorbită de piaţă. Pe lângă peisajul economic european, caracterizat de apatie, este vorba şi de Brexit şi de slăbirea lirei sterline care a scumpit exporturile noastre. ”Aceste costuri (cu creşterea salariului minim – n.red.) nu se pot transfera în preţurile practicate, tendinţa la nivel mondial este de micşorare a costurilor, nu de creştere”, spune el.
Ponderea salariilor în costuri este în industria textilelor de 40% iar majorarea salariului minim va duce la o creştere de 15-16% a întregului fond de salarii.
În plus, spune Păşculescu dar şi Mihai Lupu de la asociaţia ”Future in Textiles”, creşterea salariului minim la 1.450 de lei de la 1 februarie este doar o faţetă a problemei. Odată crescute salariile celor mai prost plătiţi angajaţi vor trebui majorate şi salariile categoriilor superioare.
”Cei care au peste salariul minim se situează la un coeficient de 1,2 faţă de acesta. Ei îşi vor face norma şi vor vedea că diferenţa dintre ei şi cei mai prost plătiţi a ajuns foarte mică, va fi un efect pervers”, spune Păşculescu.
”Dacă creşti cu 16% baza, automat trebuie să măreşti şi celelate salarii în pondere la fel de mare pentru a nu descuraja munca. Efectul va fi de domino”, spune Mihai Lupu.
Păşculescu şi-ar dori ca măcar statul să nu crească şi venitul minim garantat astfel încât beneficiarii acestuia să aibă motivaţia necesară pentru a se angaja şi pentru a acoperi cererea de muncă din domeniul industriei uşoare.
Ceea ce îngrijorează patronatele din confecţii este faptul că la acest moment valorile contractelor semnate cu partenerii străini sunt bătute în cuie, cel puţin până la jumătatea anului curent, şi nu mai pot fi schimbate.
Costurile în creştere vor mai determina un fenomen. Migraţia comenzilor formulate de partenerii occidentali dinspre România spre alte ţări unde există predictibilitate. Este vorba de ţările fostei Iugoslavii. ”S-au mutat către fostele ţări iugoslave, cum ar fi Croaţia care este ţară membră UE. Alte destinaţii sunt Serbia, Muntenegru şi mai jos, spre Albania. În aceste ţări ca urmare a programului de aderare la UE sau probabil a mediului politic există predictibilitate fiscală mai mare”, spune Mihai Lupu.
În mod teoretic, orice creştere a salariului minim pe economie este destinată să ducă la micşorarea sărăciei, la ameliorarea condiţiilor de viaţă. Practic însă, şi acesta ar putea fi cazul industriei confecţiilor, una dintre consecinţe ar putea fi chiar degradarea condiţiilor de viaţă. În primul rând, de creşterea salariului vor beneficia doar cei rămaşi în activitate căci destul de mulţi ar putea fi concediaţi.
Mihai Păşculescu crede că afectată va fi 20% din piaţă reprezentată de subcontractori. Conform lui, 80% din producţia din domeniu merge la export, iar 60% sunt contractori direcţi.
În faţa unor presiuni în creştere a costurilor, mulţi patroni vor pune presiune pe angajaţi în sensul măririi normelor. Oricum, potrivit relatorilor din presă, abuzurile, reprezentate de ore suplimentare neplătite, lipsa sindicatelor sau a contractelor colective de muncă, sunt frecvente.
Lohn-ul în confecţii migrează spre Albania şi fosta Iugoslavie. Care este cauza?
10 ianuarie 2017





Din aceeaşi categorie:
Bătălia preţurilor: Pe drumul spre mare, trenul şi maşina bat autocarul
(16 iulie 2018)
91 vizualizări
Fonduri Prima casă 2018. Cele mai importante schimbări de anul acesta
(11 ianuarie 2018)
319 vizualizări
Allianz, principalul reasigurator al aeronavei prăbuşite în Ucraina
(18 iulie 2014)
65 vizualizări
O veste bună (pentru unii): S-au ieftinit diamantele!
(22 septembrie 2015)
63 vizualizări
Ministerul Energiei se aşteaptă la o iarnă cu consumuri-record de electricitate şi gaze
(28 august 2017)
178 vizualizări
Casele de pariuri din România au înregistrat anul trecut venituri de peste 1,5 miliarde lei şi au peste 16.000 de angajaţi
(14 februarie 2017)
60 vizualizări
Ce oferă angajatorii din România pe lângă salariu
(21 iunie 2017)
168 vizualizări
Românii din străinătate şi străinii cu activităţi în România trebuie să depună declaraţiile de venit la ANAF până la 25 mai
(13 mai 2017)
353 vizualizări
Băncile britanice ar putea câştiga miliarde de dolari pe an după Brexit
(31 octombrie 2016)
453 vizualizări
Volksbank a decis să menţină trei luni cursul francului elveţian din 31 decembrie, de 3,8035 lei
(20 ianuarie 2015)
136 vizualizări
O nouă companie aeriană low-cost, pe piaţa din România
(11 octombrie 2014)
102 vizualizări
OMV Petrom a mers în pierdere în 2015
(18 februarie 2016)
245 vizualizări
Peste două treimi dintre români îşi achită cu greu facturile la timp
(16 septembrie 2014)
53 vizualizări
Legea vânzării terenurilor agricole, pe masa Guvernului
(12 august 2013)
107 vizualizări
Macarale pentru zgârie-norii din Dubai, construite în România
(16 noiembrie 2014)
257 vizualizări
Liviu Pop: Numărul angajaţilor a ajuns la 6.060.000 de persoane; pentru prima dată s-a depăşit numărul pensionarilor
(2 octombrie 2015)
563 vizualizări
Cartela pre-pay cu buletinul mai aşteaptă
(14 iunie 2014)
252 vizualizări
.jpg?width=60&height=60&cropratio=1:1&image=/images/stories/fructe(1).jpg)
Fructele cu cele mai puține calorii. Drept urmare, consumul lor poate reduce

Să începem direct: dacă ai deschis articolul ăsta, probabil vrei să afli cum
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole