Legea aprobată recent de Parlament şi care permite ca datoriile salariaţilor reţinute la angajator să nu mai fie executate şi la bănci, prin conturile de salarii, este neconstituţională în ansamblul său, a decis, marţi, Curtea Constituţională.

Curtea Constituţională a luat în dezbatere, marţi, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind unele măsuri de efectuare a reţinerilor din veniturile obţinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă în baza unor titluri executorii, sesizare formulată de Guvern.

Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia şi a constatat că Legea este neconstituţională, în ansamblul său.

"Curtea a reţinut că înlăturarea posibilităţii de valorificare pe calea executării silite a unui titlu executoriu prevăzut de lege, altul decât o hotărâre judecătorească, pune creditorul obligaţiei consacrate de titlul în cauză în situaţia de a pierde dreptul de proprietate, în substanţa sa, ceea ce determină încălcarea prevederilor art.44 alin.(2) din Constituţie, teza referitoare la garantarea şi ocrotirea în mod egal a dreptului de proprietate privată. Mai mult, lipsa de claritate, precizie şi previzibilitate a întregului act normativ supus controlului de constituţionalitate aduce atingere prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(5) referitoare la principiul legalităţii", arată Curtea Constituţională.

Decizia CCR este definitivă şi va fi comunicată şefului statului, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi premierului.

În 7 noiembrie, Guvernul a atacat la Curtea Constituţională Legea aprobată recent de Parlament şi care permite ca datoriile salariaţilor reţinute la angajator să nu mai fie executate şi la bănci, prin conturile de salarii. Legea fusese aprobată cu argumentul că modul abuziv de executare silită a veniturilor persoanelor fizice determină drame familiale ca urmare a reţinerii integrale a veniturilor acestora.

Legea, care a stat în Parlament trei ani şi a fost trimisă recent preşedintelui pentru promulgare, stabileşte că executorii judecătoreşti vor trebui să se asigure că veniturile obţinute din contracte de muncă nu vor mai fi poprite la bănci dacă datoriile pentru care au fost emise titluri executorii au fost reţinute la angajator. 

Forma iniţială a legii prevedea în mod explicit că veniturile obţinute în baza unui contract de muncă nu vor mai putea fi poprite la bănci, urmând ca datoriile pentru care au fost emise titluri executorii să fie reţinute la angajator.

În forma finală adoptată de Parlament este prevăzut că executorii judecătoreşti vor putea înfiinţa poprirea, în baza existenţei unei hotărâri judecătoreşti executorii sau a oricărui alt titlu executoriu, asigurându-se, pe tot parcursul executării, că acelaşi titlu executoriu nu este pus în executare atât la locul de muncă şi/ sau de plată al debitorului, cât şi la conturile sale bancare.

Astfel, veniturile obţinute din contracte de muncă, virate în conturile lor bancare, de către plătitorii acestor drepturi, după efectuarea reţinerilor din acestea în baza unui titlu executoriu nu vor mai putea face obiectul nici unei alte reţineri ulterioare, sub nici un motiv, se menţiona în actul normativ.

Guvernul a intervenit însă şi a blocat promulgarea proiectului de către preşedinte, adresându-se Curţii Constituţionale.