Institutul Geologic al României (IGR), cel responsabil cu întocmirea hărţilor geologice în ţara noastră, afirmă, într-un punct de vedere transmis Comisiei parlamentare speciale pentru analizarea proiectului minier de la Roşia Montana, că cianurarea integrală a minereului, soluţia propusă de RMGC, este din start exclusă ca soluţie tehnică.
Principalul motiv economic este acela că, prin această metodă, s-ar pierde cantităţi importante stibiu, germaniu, tantal, care sunt considerate materii prime “critice” conform definiţiei europene. Un alt argument, de data aceasta ecologic, este acela că biodegradabilitatea şlamului de cianurare este estimată la 120 de ani, în condiţiile climei din zonă, în timp ce slamurile de flotaţie se distrug în doar şase luni.
În documentul obţinut de Centrul de Investigaţii Media, IGR critică soluţia de cianurare globală propusă de RMGC, fără preconcentrare prin flotaţie sau “leaching (leşiere, n.r.) gravitaţional”.
În opinia geologilor, iazul de decantare proiectat pentru a fi amplasat în bazinul Văii Corna este uriaş, iar zona nu îl poate asimila, pentru că studiile pe care se bazează RMGC nu arata contextul geologic real.
“În opinia noastră, bazinul Văii Corna nu permite stocarea unei asemenea cantităţi de şlam cianurat fără riscuri serioase de mediu”, apreciază specialiştii IGR în documentul înregistrat luni la Parlament.
Acelaşi bazin de decantare ar putea genera “imense probleme de control post-mining”, din cauza permeabilităţii mări a versantului stâng, dar şi din cauza gradului intens de fisurare.
“Actualele probleme de mediu de la Roşia Montana, legate exclusiv de poluarea cu metale grele, nu se pot compara cu cele induse potenţial de o asemenea cantitate de pulberi cianurate”, se arată în documentul obţinut de Centrul de Investigaţii Media.
Argumentele prezentate de experţii IGR nu sunt legate doar de potenţialele probleme de mediu. Geologii constata că metoda propusă de RMGC permite exclusiv obţinerea aurului şi argintului, nu şi valorificarea celorlalte multe metale preţioase, pe care compania pur şi simplu le ignoră.
Geologii români „demolează” proiectul Roşia Montană
1 octombrie 2013


Din aceeaşi categorie:
Încă un impozit în România:toate câştigurile din pariuri se impozitează
(2 ianuarie 2015)
12183 vizualizări
Al 36 lea magazin Dedeman este la Ploieşti
(13 decembrie 2013 - Cristina IANCU)
1068 vizualizări
Utilizatorii de TV, internet fix şi telefonie mobilă întâmpină probleme atât la abonare, cât şi la dezabonare
(5 octombrie 2017)
77 vizualizări
Şase bănci româneşti vor acorda finanţări pentru IMM în valoare de 400 de mil. de euro
(19 iunie 2017)
130 vizualizări
Guvernul a declanşat capitalizarea de 170 milioane lei a Poştei Române
(10 februarie 2018)
245 vizualizări
Proiectul autostrăzii Sebeş-Turda, declarat admisibil pentru finanţare europeană
(9 noiembrie 2014)
88 vizualizări
Cu câte tone de porumb contribuie România la producţia UE
(8 noiembrie 2014)
51 vizualizări
Bill Gates revine în fruntea topului Forbes al miliardarilor lumii
(4 martie 2014)
72 vizualizări
Premierul Chinei vine în România însoţit de şefii a 200 de companii
(21 noiembrie 2013)
153 vizualizări
Proiectul de lege privind stingerea creditelor prin cedarea bunului ipotecat la bancă a fost adoptat!
(25 noiembrie 2015)
550 vizualizări
Preţuri record la vânzarea anuală de diamante roz
(14 octombrie 2013)
441 vizualizări
Arabia Saudită recrutează asistenţi medicali din România. Lefurile depăşesc 5.500 dolari pe lună
(7 septembrie 2015)
382 vizualizări
Maternitatea surogat - o afacere de 15.000 de euro
(6 februarie 2014)
177 vizualizări
Legea care obligă hipermarketurile să comercializeze 51 % produse româneşti a fost promulgată
(11 iulie 2016)
161 vizualizări
Ce prevede acordul pentru salvarea Greciei
(13 iulie 2015)
47 vizualizări
România, pe locul 12 în topul beneficiarilor fondurilor UE
(28 noiembrie 2013)
75 vizualizări
Investitorii care au fugit din România
(18 august 2014)
245 vizualizări
.jpg?width=60&height=60&cropratio=1:1&image=/images/stories/fructe(1).jpg)
Fructele cu cele mai puține calorii. Drept urmare, consumul lor poate reduce

Să începem direct: dacă ai deschis articolul ăsta, probabil vrei să afli cum
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole
-
Paştele, cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii. Ce semnificaţie are Învierea Domnului
Publicat la data de 20 aprilie 2025
-
Joia Mare - tradiţii şi obiceiuri
Publicat la data de 17 aprilie 2025
-
Ce semnificaţii are Vinerea Mare, ziua răstignirii Mântuitorului
Publicat la data de 18 aprilie 2025
-
Ce nu se ştie despe puterile lumânărilor din Joia Mare
Publicat la data de 17 aprilie 2025
-
Începe Săptămâna Mare, cu slujbe şi obiceiuri în fiecare zi
Publicat la data de 14 aprilie 2025
-
Ce nu ai voie să faci în Marţea Albă, în a treia zi de Paşte!
Publicat la data de 22 aprilie 2025
-
Creştinii celebrează Floriile, care deschid perioada sărbătorilor de Paşte. Peste 1,3 milioane de români îşi serbează onomastica
Publicat la data de 13 aprilie 2025
-
De ce nu este bine să mănânci urzici şi oţet în Săptămâna Mare. Semnificaţia nebănuită pe care o au aceste alimente
Publicat la data de 14 aprilie 2025
-
Marţea albă, a treia zi de Paşte. Ce trebuie să faci cu ouăle sparte rămase
Publicat la data de 22 aprilie 2025
-
Săptămâna Mare. Cele mai mari păcate pe care le poţi face marţi şi joi. Atenţie mare!
Publicat la data de 15 aprilie 2025