Un român care a vrut să ajungă la Berlin şi nu a mai găsit bilete de avion şi a ales să meargă cu Dacia Spring a tatălui său, a povestit experienţa unui drum de peste 1.800 de km cu o maşină electrică, relatează Monitorul de Suceava.

 

Mihai Tudosă şi-a propus să viziteze, în perioada 20-23 septembrie, InnoTrans 2022 Berlin, un târg care reuneşte peste 3.000 de expozanţi din lumea tehnologiei transportului feroviar.

 

Acesta a plecat din Fălticeni pe 17 septembrie, alături de un coleg de serviciu. „Nici măcar n-am plecat cu bateria încărcată 100%”, a povestit Mihai, precizând că au pornit la drum la 6:50 dimineaţa, traseul Piatra Neamţ – Sovata – Cluj - Oradea – Debrecen (Ungaria).

 

„Am pornit fără nici o grijă, am planificat opririle pe PlugShare. Aşteptările privind autonomia au fost depăşite, aşa că am depăşit anumite staţii/intrarea în anumite oraşe aglomerate. Am făcut încărcări la staţii unde făceam pauze şi pentru o cafea, pentru a mânca ceva, pentru relaxare. Spring consumă 20-25 kW în rampă în zona verde şi 33 kW în zona roşie, în timp ce pe pantă regenerează 7 kW”, a povestit el.

 

În prima zi a călătoriei a parcurs 636 de km şi a încărcat maşina de cinci ori. „Singurii timpi <morţi> au fost cele 20-25 de minute la fiecare încărcare în care oricum am fi oprit pentru a servi un sandvici, o cafea sau pentru toaletă”, a spus el.

 

Cei doi parteneri de călătorie au înoptat la un hotel din Debrecen, unde au lăsat Spring-ul la încărcat pânâ dimineaţă, ca să poată pleca cu bateria la 100%.

 

„După nici 2 ore şi 125 km, pe autostradă, un vânt nebun a creat ceva emoţii pentru că a scăzut autonomia cu aproape de 25%. Şi după Budapesta vânt puternic, ploaie, curcubeu. Am încărcat pe M1 de la 14 la 100% contra 21,39 kWh, 42,57 lei şi 60 de minute, ne-am bucurat de un Hot Dog XXL <a la Mol> şi un <Americano> specific, alături de un curcubeu frumos apărut după ploaia ce a creat un decor interesant alături cu soarele strălucitor care se pregătea să apună dinspre vest. Următoarea ţintă era Viena şi viitorul era neprevăzut… În România şi Ungaria infrastructura pentru automobile electrice arată, deja, bine. E fiabilă şi dezvoltată alături de servicii conexe”, a remarcat Mihai.

 

Mersul constant cu 100-110 km/h pe autostradă a crescut consumul, astfel încât atunci când au ajuns la hotelul din Viena maşina mai avea o autonomie de 38 km. Deşi înainte să facă rezervare s-a asigurat că hotelul are staţie de încărcare pentru maşinile electrice, în momentul în care a ajuns a avut parte de o surpriză: în garaj era un model de priză cum sunt cele „pentru a menţine cald automotorul Săgeata Albastră”. Şi de aici a început aventura, pentru că toate noaptea, cei doi au umblat să încarce maşina.

 

„Scoţi maşina din parcare, hălăduieşti noaptea prin capitala Austriei către alte 5 staţii <Tanke Wien Energie>, aplicaţie cu care deblochezi robotul de încărcare, Google Play îţi zice cu roşu că <Isn`t available in your country / Nu este disponibil în ţara ta!>, parcurgi zeci de kilometri între staţii verzi şi portocalii pe PlugShare… Am reuşit să găsim finalmente o staţie în care într-o sesiune de 180 de minute să încărcăm maximum 10,63 kWh (Type2), deci nici măcar jumătate din bateria Spring-ului. Realocăm încă un credit pentru încă 180 de minute pentru încă vreo 11 kWh cât să ne ajungă pentru Brno, Cehia, unde vom avea staţii MOL sau CEZ şi unde să putem încărca electroni”, a mai povestit el.

 

Dacă prin Cehia a circulat fără probleme, în Germania s-a descurcat mai greu cu încărcarea maşinii electrice.

 

„Nu pornea nici cu cardul bancar, aplicaţia mă trimitea să introduc un card ARAL pe care bineînţeles nu-l aveam. Văzându-mă agitat, un angajat al staţiei ARAL Dresda îmi zice să sun la un număr de ajutor, 08001353511. +49, evident. Apelul se închide instant. Mă reîntorc la angajat, îi explic că nu pot suna, nu vorbea o boabă engleză. După un timp mă vede lângă maşină şi mai agitat, îi explic gestual că nu răspunde nimeni la număr. Sună şi el. Urmează o conversaţie de vreo 20 de minute, conectez maşina, rând pe rând, la 3 din cele 4 porturi CCS. Nimeni, nimic. Clepsidra şi martorul de încărcare clipesc. Abia la a 3-a conectare, cu reprezentantul ARAL la telefon, văd că se afişează nivelul bateriei pe ecran (57%) şi se aud contactorii staţiei şi maşinii. Un zâmbet larg pe chipul meu şi pe chipul angajatului… după vreo 25 de minute de încercări. Am apreciat mult gestul omului. În Germania, am încărcat de 2 ori şi am fost nemulţumit tot de 2 ori”, a povestit Mihai.

 

După un parcurs de 1844,9 pe 19 septembrie, la ora 22:00, Mihai şi Dragoş au ajuns la Berlin. Calculele sale arată că a cheltuit 532 pentru tot drumul, încărcând şi la staţii gratuite.

 

Până la Berlin, Dacia Spring a consumat în total 260 de kWh. „Timpul de încărcare efectiv: 564 minute pe CCS şi 604 minute pe Type2”, a mai precizat el.

 

„N-am văzut nici un Spring pe drum… deci lumea o ia doar pentru oraş. Şi e firesc aşa. Dar aş contrazice puţin lumea… A fost o călătorie neprogramată pe un traseu bine programat, dar cu multe situaţii neprevăzute care au fost tratate ca atare. Am primit un singur flash de la un X3 sau X5, care pendula printre benzi. Am consumat 260 kWh şi am cheltuit 532 lei, cu o medie de 2,04 lei/kWh. Timpul de încărcare efectiv: 564 minute pe CCS şi 604 minute pe Type2. Statistici..., însă dincolo de ele a fost o experienţă de viaţă. Am reuşit să fac dus-întors Fălticeni – (Cristeşti) – Berlin şi Berlin – Paşcani – Fălticeni cu Dacia Spring fără nici o frică, doar cu mult drag de aventură”, a concluzionat el.

 

 

 

Sursa: www.stirileprotv.ro