O înşelăciune cu autoturisme de lux la mâna a doua, derulată pe teritoriul mai multor ţări din Europa de Est, face victime printre cumpărători, de ani buni, fără ca autorităţile naţionale sau transfrontaliere să o poată stopa, scrie G4Media.ro

Este vorba despre o schemă destul de elaborată, dar mereu aceeaşi de cel puţin patru ani, semn că funcţionează în continuare. Infractorii au drept ţinte cumpărătorii potenţiali de maşini cu preţuri cuprinse între 10.000 – 20.000 de euro, care în final rămân fără bani, şi evident că şi fără maşină. G4Media.ro a intrat în legătură cu aceştia, sub pretextul intenţiei de a cumpăra un autoturism.

Rezultatul, mai jos.

Maşini momeală. Totul începe cu un anunţ postat pe unul dintre cele mai cunoscute site-uri de anunţuri auto româneşti (în cazul nostru). Maşinile „momeală” nu sunt neapărat chilipiruri, dar sunt în stare bună şi în general au foarte multe dotări, ceea ce atrage atenţia.

La numărul de telefon indicat nu răspunde însă nimeni. La un mesaj transmis, vine şi răspunsul, de pe un număr scurt, 1745: „Bună ziua, nu sunt în ţară, dacă vă mai interesează Audi A5 2.0tdi din 2015, scrieţi un  email la [email protected] şi vă ofer detalii despre maşină”.

E-mailul pe care îl trimitem către „vânzător” conţine câteva întrebări legate de starea maşinii.

„Mă interesează Audi A5 pe care îl aveţi la vânzare. Aş dori o fotografie a certificatului de înmatriculare din care să se vadă nr de identificare (seria şasiu). De asemenea aş vrea să vă întreb următoarele:

  • ce origine are maşina (reprezentanţă Audi România sau adusă din altă ţară)?
  • cum se pot certifica km (eventual poze cu cartea de service dacă se poate)?
  • la ce reprezentanţă se poate testa? Unde este acum maşina ca să vin să o văd?
  • este quattro? din poze nu se vede emblema quattro
  • a fost accidentată vreodată?
  • care este preţul final pe care îl acceptaţi?
  • când o pot vedea?
  • aveţi cont în Banca Transilvania să vă pot face plata dacă îmi place?
    Mulţumesc.”

Răspunsul vine după câteva ore, timp în care anunţul de pe site dispare. Din e-mail ar trebui să deducem că Mihai Puşcaş este inginer şi lucrează la Exxon Mobile, două lucruri care ar trebui să îi confere un plus de credibilitate.

„On 18-Apr-19 8:13 PM, Ing. Mihai Puscas Exxon Mobile wrote:

Buna seara,

Masina s-a vandut astazi dar va pot recomanda dealer-ul de unde am cumparat-o eu pe aceasta. Ei vand masini second-hand la preturi acceptabile, masinile fiind recuperate de catre firme de leasing. In cazul in care achizitionati de la ei va pot oferi fara nici o pretentie un voucher in valoare de 500 Eur pe care l-am primit atunci când am cumparat de la ei. Daca sunteti interesat si imi permiteti va pot indruma catre siteul lor”.

Urmează acceptul nostru şi indicaţia lui către site:

„On 19-Apr-19 3:19 PM, Ing. Mihai Puscas Exxon Mobile wrote:

Site-ul dealer-ului este: www.auto-luwo.com

Asa cum v-am spus, daca gasiti o masina care doriti s-o cumparati, pot sa va dau un voucher în valoare de 500 Eur pe care l-am primit atunci când am cumparat de la ei. Voucherul valoreaza 750 Eur dar eu voi primi de la ei 250 Eur si dvs. reducere la masina de 500 Eur”.

Cum funcţionează schema. Site-ul respectiv este extrem de bine organizat şi, mai ales, credibil. Este vorba despre maşini recuperate de firmele de leasing, în stare excepţională.

Un operator online este imediat disponibil. Discuţia se poartă în limba engleză. Discutăm despre un Audi A6.

Continuăm povestea cu voucherul oferit de clientul român, iar operatorul ne confirmă că au avut un client Mihai Puşcaş şi ne oferă pe loc reducerea în numele acestuia, împreună cu preţul final, cu tot cu transport până la Bucureşti, şi un cost suplimentar de 250 de euro pentru pregătirea documentelor: 13.480,60 euro.

Apoi urmează instrucţiunile de plată (nu se acceptă cash), în cinci paşi. Întâi trebuie să completăm o autorizaţie de cumpărare în numele nostru şi să trimitem o copie după cartea de identitate. În 48 de ore ar urma să plătim factura pe care ne-o trimit, iar ei, după ce primesc banii, ne asigură că îi transmit firmei de leasing pentru plata datoriilor pentru respectiva maşină.

După această procedură, ne spun că firma de leasing le pune la dispoziţie maşina cu toate documentele necesare pentru a o înregistra pe numele nostru. După această procedură, autovehiculul ar urma să ajungă la noi într-un interval cuprins între 7 şi 15 zile. Sau o putem ridica de acolo chiar noi.

De unde? Din Cracovia, Polonia, de la sediul dealerului. Doar că sediul acestuia există doar online, nu şi fizic. La o verificare a adresei indicate la contactul site-ului, streetview ne arată o curte cu o parcare. Nici urmă de vreun dealer auto, cu atât mai puţin dealerul respectiv.

Mai mult, la o verificare mai amănunţită, ajungem la „artists against 419”, o bază de date a site-urilor false, unde regăsim şi auto-luwo.

Timpul de două săptămâni, din momentul plăţii până la data la care ar trebui recepţionată maşina, le dă răgaz infractorilor să îşi ascundă urmele, dar şi să utilizeze mai mult timp website-ul special conceput pentru înşelătorie. Pentru că imediat ce banii sunt încasaţi, site-ul dispare şi „activitatea” se mută pe un portal nou, cu imagine nepătată.

Site-ul amintit a fost creat în martie 2019 şi este deţinut de o căsuţă poştală din Panama. Alte site-uri utilizate pentru acest timp de înşelătorie nu mai sunt active.

Toate acestea se întâmplă cel puţin din 2015, când în mediul online au apărut primele informaţii despre acest tip de „ţeapă”, cum se numeşte în limbajul comun.

Schema e simplă: ofertă atrăgătoare (nu chilipir bătător la ochi), vânzătorul (doctor sau angajat la o multinaţională – persoană care inspiră încredere) nu răspunde decât la mesaje, maşina tocmai s-a vândut, datele dealerului şi un voucher.

Pe forumurile de profil, povestea se repetă de mai multe ori, din 2015 încoace, dar diferă website-urile şi numele vânzătorului din anunţul iniţial.

De exemplu, pe forumul vezicatface.ro, un utilizator îşi povesteşte experienţa: „Vanzatorul nu avea telefonul disponibil, deci am cerut prin mesaj in platforma site-ului respectiv seria de sasiu a masinii sa o verific. Dupa doua mesaje mi-a raspuns «vanzatorul» care mi-a spus ca masina inca mai e disponibila la pretul din anunt si sa ii scriu pe emailul [email protected] daca vreau mai multe informatii si poze. I-am scris, si mi-a raspuns dupa cateva ore de pe adresa [email protected] ca «masina s-a vandut azi», dar daca vreau o masina buna imi recomanda el dealerul din Polonia de unde a cumparat si el si care are masini la preturi foarte bune pentru ca le ia de la banci si firme de leasing din Germania.

Mi-a trimis link catre site-ul www.zarevocarsp.eu, si mi-a spus ca in cazul in care vreau sa cumpar imi va da un voucher pe care el l-a primit la cumpararea masinii sale si pe baza caruia eu voi avea reducere de 500 Euro iar el va primi 250 Euro. Am intrat pe site-ul respectiv care arata excelent. M-am minunat vreo ora-doua de cat de mici sunt preturile masinilor pe site-ul respectiv, cat de bine arata masinile, dupa care m-am uitat la termeni si am vazut ca masina se plateste in avans si «iti este livrata» dupa cateva zile ”.

Buna ziua! Am gasit pe un site un Passat din 2013 la 10500 Euro, un pret relativ mic pentru dotarile si anul masinii. Am contactat vanzatorul iar acesta mi-a raspuns printr-un sms ca a vandut masina dar daca vreau imi trimite site-ul de unde a cumparat-o. Acesta mi-a trimis site-ul urmator : www.zarevocarsp.eu , un site foarte bine construit si pus la punct insa cu oferte dubios de ieftine. Am cautat pe google insa aceasta pagina nu o gaseste. Mentionez ca nu are nici un detaliu despre firma pe pagina oficiala iar la adresa pe google maps scrie ca este o alta institutie. Oare atat de mult sa evolueze metodele de escrocherie in romania?”, a scris un alt utilizator pe 4tuning.ro.

Autorităţile din România au primit încă din 2015 plângeri pe acest subiect. Mai mulţi păgubiţi s-au plâns autorităţilor pentru că au fost escrocaţi prin această metodă. Reclamaţiile au ajuns atunci la Protecţia Consumatorului Braşov, conform ziarului Adevărul de la acea dată. Se pare că instituţia nu a avut pe cine să amendeze pentru că nu exista niciun dealer, iar oamenii nu şi-au recuperat banii, pe care i-au achitat în conturi din străinătate, în special în Polonia.

În plus, între timp infractorii s-au specializat şi profită de lipsa de jurisdicţie a anumitor instituţii româneşti în străinătate, dar şi de faptul că acestea tratează fiecare caz individual, ceea ce face ca prejudiciile constatate să fie prea mici pentru o anchetă internaţională de proporţii.

Poate acesta este unul dintre motivele pentru care genul acesta de infracţiuni prosperă de câţiva ani, în ciuda notorietăţii la care au ajuns.