Scandalul legat de tragedia în urma căreia un copil de patru ani a murit, sfâşiat de câini, este departe de a fi aplanat. Reacţiile sunt dintre cele mai diverse, dar prea puţin asumate. Mihnea, un alt copil, de 11 ani,  cel care efectuează tragerea la sorţi a concursului Jurnalul Prahovean te trimite la meci, a ţinut să îşi facă publică opinia lui legată de acest eveniment tragic, predând, astfel, lecţia asumării unei opinii pentru persoanele adulte din ţara asta care se feresc să îşi expună punctul lor de vedere de teamă să nu fie bălăcărite. Poate, pentru unii, textul lui Mihnea, un puşti de 11 ani, va avea rezonanţa cuvenită.

“Am auzit acum câteva zile că în Bucureşti un copil de patru ani a fost sfâşiat de nişte câini vagabonzi. Această tragedie s-a întâmplat în Parcul Tei din Sectorul 2. Victima, pe nume Ionuţ, se afla împreună cu fratele său, cu doi ani mai mare, şi cu bunica lui. Neatenţia femeii, teoretic, a costat-o viaţa lui Ionuţ. Copiii au fugit de lângă ea şi s-au îndepărtat foarte mult. Ei au intrat într-o zonă a parcului mai puţin ,,populată ‘’, unde erau mulţi copaci. După câte am aflat, în faţa lor le-au ieşit vreo cinci câini. Copilul cel mic, fiind foarte atras de câini, după cum a spus bunicul său, probabil s-a dus la un patruped din haită, l-a tras de coadă, de urechi şi câinele a reacţionat, muşcându-l.

În tot acest timp, bunica băieţilor stătea frumuşel pe o bancă, sperând că micuţii, când se vor întoarce, să ştie unde s-o găsească. Eu nu pot să-mi dau seama cum a putut femeia să stea liniştită, în timp ce nepoţii ei dispăruseră. Trebuia să alerge după ei, să-i oprească într-un fel. Dar aceste activităţi o oboseau prea tare! Făcea oricum destule, stând pe bancă şi admirând cine ştie ce gaza! Până la urmă, vine alergând fratele cel mare şi, cu spaimă, reuşeşte să-i spună ce a păţit frăţiorul său.

Astăzi, pe data de 5.09, a fost înmormântarea băieţelului. Televiziunile normal că stăteau pe sufletele oamenilor îndureraţi, întrebându-i ce ar trebui să se facă în legătură cu toţi câinii maidanezi: să fie eutanasiaţi sau nu? Unii răspundeau cu atâta ură că ‘’acei câini trebuie omorâţi şi făcuţi săpun’’ sau alte chestii la care iubitorii de animale nu ar fi reacţionat tocmai ca nişte fini cunoscători ai bunelor   maniere. Şi culmea, toate aceste mesaje pline de ura erau făcute în faţa unei biserici!

Eu nu spun că şaptezeci de mii de câini să hoinărească prin tot Bucureştiul. Dar nici să ai aşa gânduri criminale la adresa unor amărâte de suflete. Au ucis un om, aşa e, şi îmi pare foarte rău pentru că nimeni nu  mai poate da acea viaţă înapoi.

Acum, Poliţia a început să dea cu amenzi în stânga şi-n dreapta firmelor care deţineau aceşti câini, dar nimeni nu s-a gândit că vina cea mai mare a fost a bunicii care i-a lăsat nesupravegheaţi?! Acum ştiu că toţi cei care sunt pro eutanasierea câinilor o să mă înjure, dar bieţii câini nu s-au născut pe lumea asta ca să fie omorâţi!

Nu ar trebui ca primăriile să facă nişte centre de adopţie ale câinilor maidanezi în care după şapte, respectiv două zile să fie omorâţi. Nu! Să fie sterilizaţi şi să fie îngrijiţi de un personal. Câinilor vagabonzi le trebuie o a doua şansă... Şi aceeaşi şansă ne-ar trebui şi nouă pentru a ne dovedi umanitatea!”

Mihnea Botez, 11 ani