(60 vizualizări)
Primul test Hyperloop a fost un succes. Deocamdatã, compania a testat doar sistemul de propulsie al capsulelor care vor transporta pasagerii prin tuneluri, la viteze ameţitoare.
Un fel de sanie special construită pentru a testa sistemul a atins 100 de kilometri în doar o secundă şi o viteză maximă de 160 de kilometri pe oră.
E încă departe de viteza de peste 1.000 de kilometri pe oră pe care o promite Hyperloop. Noi teste vor avea loc până la sfârşitul anului. Compania îşi propune să înceapă să transporte marfă în acest fel în 2019 şi pasageri doi ani mai târziu.
Trenul viitorului a fost imaginat de fondatorul Tesla Elon Musk. Tehnologia presupune călătoria pe perne de aer printr-un tub pneumatic. Primul test a fost efectuat în deşertul Nevada,
Hyperloop constă într-o serie de capsule care circulă pe perne de aer printr-o reţea de tuburi cu joasă presiune. Rezistenţa e minimă aşa că trenul ar trebui să atingă o viteză maximă de 1.120 de kilometri pe oră.
Prin comparaţie, trenul Maglev atinge maxim 431 km/h, adică de trei ori mai puţin. Practic prin Hyperloop, de la Bucureşti la Viena s-ar ajunge în mai puţin de o oră.
Dincolo de provocarea tehnică însă e provocarea economică. În proiectul companiei Hyperloop One s-au investit deja 80 de milioane de dolari, dar greul abia începe. Pentru a fi o opţiune reală pentru călători, sistemul trebuie să fie fezabil economic.
Fondatorul Tesla crede că Hyperloop ar putea înlocui trenurile de mare viteză - n-ar fi doar mai rapid, ci şi mai ieftin. Iar înainte de a fi folosit în America, sistemul ar putea ajunge chiar în Estul Europei. Cealaltă companie care încearcă să dezvolte proiectul a semnat o înţelegere cu guvernul Slovaciei pentru a explora construirea sistemului de tuburi. Planul e să unească Bratislava, Viena şi Budapesta până în 2020. Ambele companii din această cursă cred că pot construi trenul viitorului în maxim 4-5 ani.
