Ce minunăţie de fotbal a oferit Franţa. Parcă prea frumos pentru ca echipa asta să nu fie protagonistă la acest turneu. Să baţi cu 5-2 Elveţia, după ce ai avut 5-0, înseamnă că ai o forţă de atac fantastică. Deocamdată, Franţa a fost convingătoare. Cocoşul galic a cântat până când le-a sunat ceasul elveţienilor. Benzema a fost omul meciului, deşi la TVR nu l-au nimerit (bine, ei nu au nimerit nici scorul final, anunţând că a fost 6-2), având un gol marcat, două pase do gol, un penalty ratat şi încă un gol anulat pentru că a tuşit arbitrul în fluier mai devreme cu o secundă!

Într-o competiţie în care fumurile unora dintre echipe care se consideră învingătoare înainte până când le dă Costa Rica cu terenul în cap par a fi la modă, Franţa a jucat serios şi chiar efervescent. După primele două meciuri, până la meciurile Argentinei, Germaniei şi Belgiei, doar Franţa şi Chile au arătat ca echipe de top. În rest, au fost salturi de exprimare în joc, inconstanţă, elemente care nu pot fi sinonime cu succesul suprem. Este cel mai frumos mondial de până acum, cu foarte multe partide cu fotbal bun şi cu doar două meciuri infecte: Japonia-Grecia şi Nigeria –Iran.