Unul dintre cele mai uşoare lucruri pe lumea asta este să aştepţi greşeala şi să-l desfiinţezi pe acela care a făcut-o. De acest lucru s-a convins şi Gicu Grozav, după meciul cu Pandurii Târgu Jiu.

Decizia lui de a executa într-o asemenea manieră un penalty dictat în minutul 90 al unui derbi a fost una proastă. Asta nu însemnă că trebuie linşat mediatic. În mod normal, Grozav este primul care ştie că a greşit. Nu mai trebuie să îi accentueze nimeni ideea că a făcut o prostie. Ştie şi el şi. Important este să vezi dincolo de acel moment.

În meciurile cu Vikingur, în partida de la Cluj şi chiar în meciul cu Pandurii, Grozav a jucat bine. Nu doar pentru faptul că a marcat, ci şi pentru că arată o schimbare de atitudine evidentă din perspectiva efortului depus în timpul meciurilor. Grozav a început “să pună osul”, a înţeles că trebuie să muncească şi în defensivă şi a avut realizări pe faza de atac. Sunt aspecte pe care nu ai cum să nu le vezi, decât dacă eşti rău-voitor. Cred cu tărie că Gicu Grozav şi Adrian Mutu nu sunt din acelaşi aluat.

Şi nu mă refer la activitatea fotbalistică. Grozav este un puşti care are accente de teribilism, este adevărat, dar este un băiat liniştit în afara terenului şi are acea doză de tupeu specifică omului cu personalitate. Şi, dincolo de toate, este un fotbalist în care merită să crezi.De el depinde să le închidă gura acelora care spun că a murit speranţă. Şi eu chiar cred că va face asta, pentru că mai are multe de demonstrat.

Nu-i este teamă de greşeală şi, dacă vrea să fie puternic trebuie să îşi asume erorile.Doar aşa poţi progresa.

Ca să nu mai amintesc de faptul că fotbalul te poate ajuta să treci de la agonie la extaz şi invers la doar câteva zile distanţă. Trebuie menţinut un echilibru, însă. Dacă Gicu va marca împotriva olandezilor de la Vitesse, mâîne, nu va însemna că este erou. Aşa cum nu este nici călău pentru că a dat scăriţă cu Pandurii. Să vedem şi pădurea, nu doar copacii!