Despre finala asta îmi propusesem să nu scriu, pentru că fanii Petrolului ar fi avut o singură dorinţă, dacă era realizabilă: să nu se acorde trofeul niciuneia dintre echipe. Dar, atunci când am văzut ploieşteni pe care-i cunosc făcându-şi selfie pe Arena Naţională cu fularul Stelei la gât, am zis că merită să-i întreb dacă le-a plăcut finala! E posibil să nu le fi plăcut, pentru că, de data asta, a câştigat echipa mai bună! Norocul Stelei a existat şi în acest meci, cu duiumul, doar ratările mari ale Astrei  făcând ca bucureştenii, chiar dacă au jucat acasă, să ajungă, pe brânci, în prelungiri. La loviturile de departajare, norocul s-a terminat pentru soţul Prodancei şi echipa lui, Astra a luat cupa, iar soţul Prodancei a uitat să facă hora!

Aroganţa a fost luată la palme la această finală de cupă, iar eventul, pe care-l anunţau steliştii înainte de meci, s-a dus! Şi cine ştie când va mai veni pentru echipa asta, pupată în fund de toţi românii care înţeleg fotbalul doar la nivelul unei pojghiţe. Şi mă refer aici şi la cei doi comentatori ai meciului, care au lăudat Steaua atât de mult în timpul partidei şi au încheiat meciul atât de trişti!

”40.000 de oameni vor pleca acasă trişti, dacă va marca Yazalde!”, spuneau ei înainte de ultima execuţie a loviturilor de departajare. Au minţit! Au plecat acasă 40.002, că şi ei erau la număr.

Asta ca să nu mai spun de  ploieştenii care au mers pe Arena Naţională, să-şi facă selfie cu fularul Stelei la gât şi să anunţe că iau eventul.  L-aţi luat!!!

Nu mă bucur pentru Astra, dar mă bucur pentru că aroganţa a fost luată la palme, în finala cupei din 2014.