Să ne bucurăm, aşadar! Petrolul a debutat la Cluj aşa cum era de aşteptat, cu o victorie împotriva Universităţii. Să ne bucurăm că echipa asta a ajuns să fie cotată ca favorită în meciurile pe care le dispută în deplasare şi să ne bucurăm că, în ciuda jocului nu tocmai strălucit, Petrolul este o formaţia capabilă să adune puncte în orice situaţie.

Prima repriză a partidei inaugurală a Petrolului în Liga I nu a dat pe dinafară de faze spectaculoase. A ratat Popa, primul, pentru U, dar de aici încolo a fost un sens unic, cu obstacole, ce-i drept. Boudjemaa, după o fază creată de Grozav a ratat prima ocazie cu adevărat importantă a Petrolului, pentru ca finalul primului mitan să-l aducă pe Grozav în situaţia de a marca din 5 metri. A ratat şi el, dar a dat pasa de gol în minutul 60 la reuşita lui Hamza, tunisianul având noroc să deschidă scorul. Şutul nu a fost tocmai plasat, dar important e că a marcat.

A urmat o perioadă în care Petrolul s-a menţinut în control, a mai avut o ocazie mare, a aceluiaşi Hamza, care a tras în bară, iar finalul a fost pigmentat doar de şansa lui Odiaka de a restabili egalitatea. Era nedrept, dar n-a fost, pentru că Petrolul a fost echipa mai bună, care a meritat să câştige chiar dacă nu a jucat la turaţie maximă. Dacă se respectă o lege nescrisă a fotbalului, Petrolul este una dintre acele echipe mari, care câştigă şi atunci când jocul lasă de dorit. E marele plus al meciului de la Cluj, unde, ca să fim sinceri, doar punctele au contat. Iar ele, graţie lui Hamza, sunt în contul Petrolului. Să vină Pandurii!