Dacă eşti unul dintre suporterii Petrolului, care a fost bătut de jandarmi, trebuie să citeşti asta. Şi, mai ales, trebuie să nu rămâi impasibil. L-am urmărit, ieri, pe şeful Jandarmeriei Române, Mircea Olaru, cel care te priveşte din fotografia alăturată, cum explica el, cu repetiţii puerile şi cu o frazare lemnoasă, cât de profesionist au intervenit jandarmii lui pentru a-i potoli pe manifestanţii de la Universitate. Şi mi-am adus aminte cum tot acest personaj îi acuza pe suporterii Petrolului că s-au comportat ca în Evul Mediu, atunci când au luat bătaie de la brutele lui. Acest om, peste câteva zile, va apărea pe la unele posturi de televiziune şi îţi va ura, mieros, “Sărbători fericite!”. Nu pentru că aşa simte, neapărat, ci pentru că va fi rugat să facă asta. Iar el, soldatul perfect, va îndeplini nişte ordine.

Nu ştiu, la această oră, câţi dintre cei 1300 de ploieşteni care au trăit un coşmar de Ziua Naţională s-au ţinut de cuvânt şi au depus plângeri penale împotriva Jandarmeriei. Şi nici nu îmi permit să îi îndemn eu să o facă. Dar, eu nu pot uita feţele tumefiate pe care le-am văzut pe 1 Decembrie la pub, la revenirea petroliştilor acasă,nu pot uita imaginile cu capetele sparte, nu pot uita cum Bogdan Dinu a fost lovit de jandarmi chiar şi când era căzut, nu pot uita cum Octav îşi striga indignarea, nu pot uita ochii roşii ca focul ai lui Andu şi nu pot să arunc în negura uitării faptul că Ţuţu, colegul meu operator, a fost îmbrâncit şi pe urmă i s-a spus că s-a împiedicat. Şi nu pot uita eu, care nu am fost în niciunul dintre autobuzele groazei. Sper să nu uiţi nici tu, dacă ai fost acolo şi sper să nu le faci jocul jandarmilor. Am aflat că unii din cadrul Jandarmeriei Române, care acum lucrează la Bucureşti, s-au interesat despre numărul de cereri penale pe care le-ar fi formulat suporterii Petrolului şi au cerut informaţii despre certificatele de la Medicina Legală. Poate că aşa se leagă şi faptul că unii dintre voi, după ce vi s-a spus iniţial că aveţi nevoie de 15 zile de spitalizare, v-aţi trezit, apoi, că nu vi se acordă decât două. Dacă sunt curioşi, înseamnă că se tem. Dacă se tem, atunci ştiu ei de ce. Important este ca tu, cel care ai fost agresat, în orice fel, de Ziua Naţională, să îţi aperi drepturile şi să te lupţi pentru ele. Ghici ce? Jandarmul bătăuş vrea îţi pună căluş! Nu direct, ci tocmai prin pasivitatea ta. Speră că o vei lăsa moartă, că te vei umple de spiritul Sărbătorilor şi-l vei lăsa în pace. Pentru că timpul are prostul obicei de a trece şi pentru că el ştie să bandajeze răni, mai ales pe cele fizice. Nu uita ce au făcut, nu uita că şi în Prelungirea Ghencea, şi la Ploieşti şi în Piaţa Universităţii, dar şi la Pungeşti, jandarmul face doar ceea ce a fost învăţat. Arată-i că poţi face mai mult ca el, fără să dai cu pumnul şi fără să îţi ascunzi faţa. Opţiunea este a ta, dar nu uita că omul din fotografia de mai sus îţi va ura, cu glas mieros, peste câteva zile, “ Sărbători fericite!”.