Dimensiunea dezastrului de la Petrolul se vede în succesul lui CFR Cluj.

Să nu zică nimeni că insolvenţa îţi ia tot suflul şi nu te lasă să te mişti. Ba dimpotrivă. Insolvenţa e o chestie foarte mişto pentru patroni, care le dă posibilitatea să mai şteargă din datorii şi să eşaloneze ce-a mai rămas de dat, totul pe spinarea ălora care au de încasat. Dacă gestionezi bine insolvenţa asta, stai bine-mersi, vezi cazul lui Dinamo sau al lui CFR Cluj, singurul inconvenient fiind că Europa îţi închide uşa în nas printr-un comunicat amabil.

Mai mult decât Dinamo, care a avut o susţinere puternică, model de succes pe plan sportiv  în insolvenţă îl reprezintă CFR Cluj, depunctată nu o dată, ca Petrolul, ci de două ori!

N-are nici pe departe CFR-ul suporterii magnifici, stadionul, atmosfera sau spiritul Petrolului. Se mulţumeşte cu nişte chestii prozaice, cum ar fi un bun management, care, iată, nu doar că ţine echipa departe de grijile retrogradării, dar o califică şi în finala Cupei României!

Cânda mai fost CFR în finală? Când a mai fost şi Petrolul, în meciul care a adus Cupa la Ploieşti!

S-ar zice că Petrolul şi CFR Cluj au mers umăr la umăr. Ambele au mizat pe străini, au jucat un fotbal frumos, au fost spaima răsfăţatelor din Bucureşti.

Ambele s-au întins prea mult, amândouă au intrat în insolvenţă şi au plecat de la minus 6 puncte în acest sezon.

Petrolul a făcut însă diferenţa la primii paşi. Lupii s-au împiedicat şi, de atunci, nu mai aleargă, ci se târăsc spre finiş. Hai, băeţi, se poate!