Cu gândul la calificarea din Europa League, Petrolul a respectat, atât cât s-a putut şi Cupa Ligii. Doar cu trei titulari dintre cei folosiţi în meciul cu Flamurtari, Petrolul a fost condusă la pauză de către Universitatea Cluj, nu pentru că ar fi jucat rău, ci pentru că ardelenii au fost mai pragmatici. Kovacs a speculat faptul că un cuplu de fundaşi centrali format din Gerson şi Satli nu avea cum să fie unul sudat. În minutul 30, Lemnaru l-a depăşit uşor pe Gerson, Satli nu s-a repliat la Kovacs, Beţa a strâns târziu, iar jucătorul clujean a marcat din centrul careului ploieştean. Au mai fost două erori în defensivă, dar, în rest, Petrolul a jucat în stilul ei, a avut posesie, a avut ocazii, una imensă, când Satli a ratat de la un metru cu poarta goala, luftând incredibil. A fost 1-0 la pauză pentru U Cluj, dar nu erau foarte multe motive de îngrijorare.

Partea secundă a început cu o bară a lui Hoban, iar apoi a venit momentul de black-out al lui Nkoyi, care a fost eliminat pentru cumul de cartonaşe galbene, după un henţ stupid.

Lucescu a vrut să arate tuturor că Petrolul este interesată şi de Cupa Ligii, a mutat în minutul 60, trimiţându-i în teren pe Mutu şi De Lucas. Degeaba, însă, niciunul dintre ei neaducând un plus.

Mulţi se vor păcăli după acest joc, aruncând cu noroi în Petrolul, ceea ce nu e cazul. E o eliminare ruşinoasă, e just, dar nu trebuie dramatizată, chiar dacă un eşec nu poate fi tratat ca un succes. Altele sunt meciurile care contează.

Aş fi fost critic dacă Petrolul ar fi pierdut cu Geraldo, Teixeira şi Albin în teren. Aşa, însă, nu e cazul.  Adevăratul Petrolul este altul! Dar asta nu înseamnă că lecţiile acestui joc nu trebuie învăţate. De către Morar, de către Priso sau de către  Gerson sau Satli.

Chiar dacă pare deplasat pentru unii, un obiectiv mai puţin înseamnă mai multe şanse pentru atingerea celorlalte. Adică a acelora care contează!