Nu este vorba despre schimbările de la meciul pe care le-a făcut la meciul cu Flamurtari, ci despre schimbările din jocul echipei. Cel puţin după primul meci oficial, care nu a fost şi nici nu putea fi unul bun, din perspectiva jocului.

Retragerea lui Hoban ca fundaş central ajută foarte mullt echipa în procesul de construcţie, Ovidiu fiind un fotbalist cu o bună abilitate în transmiterea paselor. Apoi, cuplul de mijlocaşi centrali, alcătuit din marinescu şi De Lucas, este unul care trebuie să se sudeze, dar unul care conferă un plus de tehnicitate echipei şi o altă perspectivă de a lega jocul şi, mai ales, de a mări viteza acţiunilor de atac.

Dar cea mai importantă schimbare pe care am remarcat-o la primul meci oficial este aceea a mobilităţii remarcabile a liniei de trei din spatele vârfului împins.

Teixeira a început în stânga, dar a apărut şi pe dreapta şi chiar în centru, de acolo trimiţând şi pasa decisivă pentru Nepomuceno, la primul gol. Mutu a început în centru, dar a jucat şi în stânga, multă vreme, iar Albin, care a început meciul în dreapta, a apărut şi el pe toate poziţiile eligibile ale liniei de trei din spatele vârfului împins. Aici pare a fi lucrat foarte mult echipa, în acest laborator al liniei de mijlocaşi ofensivi, versatilitatea lor fiind una care va conduce la multe situaţii interesante pe parcursul acestui sezon.

Sigur, la primul meci oficial, lucrurile au scârţâit, dar ideile s-au văzut. În momentul în care echipa va intra în ritmul competiţional, Petrolul va oferi multe motive de satisfacţie fanilor ei. Uşor-uşor, începe să se vadă efectiv ideea de organizare a jocului pe care o are Lucescu, iar dorinţa lui ca echipa să joace repede, astfel încât să nu dea şansă adversarului să se regrupeze, poate duce nu doar la rezultate bune, ci şi la un fotbal spectaculos.