Cornel Cătălin Bulf a fost numit secretar de stat la Ministerul Economiei, potrivit unei decizii a premierului Ludovic Orban, publicată în Monitorul Oficial nr 22, din 14 ianuarie. Bulf, care este acum preşedintele Partidului Mişcarea Populară, filiala Argeş, este un  personaj controversat al deceniului trecut. Numele lui Bulf a apărut într-un scandal internaţional legat de programul “Petrol contra Hrană”, firma sa fiind suspectată că făcea comerţ ilicit cu petrol irakian în timpul lui Saddam Hussein.

 

Bulf este preşedintele organizaţiei Argeş a Partidului Mişcarea Populară, partidul fondat de fostul preşedinte Traian Băsescu, după cum puteţi vedea pe pagina oficială a PMP.

 

Cătălin Bulf, despre care presa relatează acum doar din punct de vedere politic, a fost protagonistul unui imens scandal internaţional la jumătatea deceniului trecut, cu reverberaţii globale, în care au fost acuzaţi de la directori de companii petroliere până la înalţi oficiali ai ONU. Iată povestea de atunci, aşa cum a fost relatată de presă, pe scurt

 

“Petrol contra hrană” a devenit „petrol contra şpagă”

 

În anii 90, a avut loc un program umanitar destinat Irakului, denumit generic “Petrol contra Hrană”, prin care statul arab, condus de Saddam Hussein, aflat sub embargo, putea vinde anumite cantităţi de petrol, controlat, pentru a putea cumpăra alimente şi medicamente.

 

În 2005, o comisie de anchetă independentă a ONU (comisia Volcker) a făcut publice publice 270 de nume de persoane fizice şi de firme care au fost recompensate de fostul dictator Saddam Hussein şi care l-ar fi sprijint să vândă petrol, încălcând astfel sancţiunile ONU.

 

Printre cele 270 de nume se regasea si cel al societatii „Bulf Drilling”, firma care aparţinea atunci lui Cătălin Bulf. Potrivit relatărilor din presa vremii, Bulf Drilling a fost pomenita şi într-un raport prezentat Congresului American, în care se menţiona că, sub paravanul programului „Petrol contra hrana”, firma lui Catalin Bulf făcea comerţ ilicit cu petrol irakian.

 

De asemenea, Catalin Bulf a fost acuzat atunci chiar de către un responsabil al Ministerului irakian al Petrolului că s-ar fi aflat pe lista celor recompensaţi de Saddam.

 

Incriminat de Raportul Volcker că ar fi făcut plăţi ilicite de 490.000 de dolari, Bulf a detonat bomba în ţară. El a declarat că a fost trimis în Irak de Dan Ioan Popescu (fost ministru PSD al Industriilor în Guvernul Năstase şi unul dintre “creierele” partidului) pentru a negocia cumpărarea de către Petrom a ţiţeiului irakian.

 

Însa, după ce ar fi perfectat contractul, Mihai Tanasescu, ministrul de atunci al Finanţelor, nu ar mai fi fost de acord cu acesta. “Nu mai avea bani să plătească”, ar fi spus Bulf atunci.  Ca atare, Bulf ar fi vândut ţiţeiul, printr-o firma intermediară, Midway Oil, către BP şi Texaco.

 

Ulterior, compania americană Midway, cea care a fost partener de afaceri cu Bulf în afacerea ţiţeiului irakian, a pledat vinovată, în faţa unei instanţe americane, în chestiunea unor plăţi ilicite de 440.000 de dolari acordate regimului de la Bagdad. Midway a fost amendată cu 250.000 de dolari. Avocatii companiei americane au arătat ca Midway a cumparat de la Bulf dreptul de a achiziţiona petrol irakian în cadrul programului „Petrol contra hrană” şi că un angajat al lui Bulf a cerut un comision de 25 de cenţi pe baril. Midway, iniţial, a refuzat plata, dar a vândut ţiţeiul catre BP.

 

Cind vasul companiei britanice a ajuns în portul turcesc Ceyhan să ridice ţiţeiul, nu i s-a permis acest lucru. Peste trei zile, Midway a virat 225.000 de dolari într-un cont al Chase Manhattan Bank, din New York, pentru angajatul lui Bulf. Ulterior, vasul BP a putut ridica ţiţeiul.

 

Bulf a spus că nu a avut nicio vină, iar Dan Ioan Popescu (DIP) nu a vorbit niciodată despre acest subiect. La acea vreme, s-a spus că Parchetul General va cerceta afacerea, dar nu am auzit să se fi ajuns la vreo decizie.

 

Legături cu Petrom, care era atunci în “ograda” lui DIP

 

În 2001, când Petrom era companie de stat aflată in subordinea Ministerului Industriei (condus de DIP), s-a înfiinţat o societate denumită Franciza Petrom 2001 SRL. Scopul acesteia era să gaseasca benzinari privaţi care să se asocieze cu Petrom, fie în sistem de franciză, fie să distribuie produsele petroliere ale Petrom. Compania a fost infiintata ca o societate mixta, in care Petrom a intrat însă cu doar 40% din capital, iar Bulf, prin firmele sale, deţinea restul.

 

Nu este singura afacere între Petrom şi Bulf. Tot în 2001, potrivit presei vremii, Petrom vindea aproape 50% din capitalul societăţii Petrom Gas SRL (un join-venture împărţit egal între Petrom şi grupul american Enron, prin care se distribuia o parte din gazul produs de Petrom) firmei Iamsat Prod Construct SA Piteşti. Firma care aparţinea tot lui Bulf.

 

Bulf a cumparat mai multe dintre societăţile de foraj-sonde. Tot contractele cu Petrom i-au asigurat activitatea, dacă ar fi sa pomenim doar că Gazoil Drilling Târgu Carbunesti (deţinută tot de Bulf, atunci) a primit lucrări la două sonde sau că Foraj Sonde Braila a primit lucrări la o alta sondă, la Moineşti, in Moldova.

 

Un raport exploziv

 

Raportul întocmit de Paul Volcker, fost şef al Federal Reserve, a arătat cum programul umanitar „Petrol contra hrana”,  a fost manipulat de catre Saddam Hussein şi i-a permis fostului dictator de la Bagdad sa obtina 1,8 miliarde de dolari din mită si comisioanele platite de companiile străine care doreau sa faca afaceri cu Irakul în perioada embargoului, impus după invadarea Kuwaitului. Documentul de peste 600 de pagini arăta ca peste 2.200 de firme din intreaga lume, printre care Siemens, DaimlerChrysler si Volvo, dar si oameni politici importanţi, ar fi efectuat plăţi ilegale către guvernul irakian al lui Saddam Hussein. Raportul final al comisiei Volcker, elaborat după 19 luni de ancheta, detalia cum programul de 64 de miliarde de dolari a devenit o sursă importanta de venit pentru Saddam si peste jumatate dintre companiile participante, in detrimentul poporului irakian, cel care avea de suferit de pe urma embargoului. Regimul Saddam Hussein a cumparat, in schimb, bunuri de doar 34 de miliarde de dolari. Cele mai multe contracte au fost atribuite unor companii si persoane din  Franţa si Rusia, „recompensate” pentru opozitia fata de sancţiunile ONU, după cum scria presa vremii.

 

 

 

 

 

Sursa: www.e-nergia.ro