Românii din diaspora pot vota prin corespondenţă la alegerile parlamentare din 11 decembrie, această modalitate de exprimare a votului fiind o premieră în procesul electoral din România, scrie Agerpres.
În diaspora a început deja votul, deoarece cetăţenii români cu reşedinţa sau domiciliul în străinatate şi care s-au înscris în Registrul electoral au primit buletinele de vot prin Poşta Română şi, astfel, ei pot să voteze la alegerile parlamentare. Plicurile cu voturile prin corespondenţă se centralizează la Biroul Electoral de Circumscripţie 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.
Poşta Română a anunţat că cele mai multe buletine de vot sunt expediate către alegători români din Spania (2.794), Italia (1.228) şi Republica Moldova (880). Topul ţărilor cu cei mai mulţi alegători prin intermediul votului prin corespondenţă este completat de Germania (618), urmată de Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord (594), Franţa (561), Elveţia (237), Austria (250), SUA (226), Danemarca (169), Canada (162) şi Australia (115).
Românii din diaspora care au optat să voteze prin corespondenţă primesc prin Poşta Română următoarele documente necesare votării: un plic exterior autoadresat, un plic interior, un autocolant cu menţiunea "votat", certificatul de alegător, buletinul de vot prin corespondenţă şi instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot. Potrivit legii, Poşta Română asigură trimiterea documentelor către alegători până cel târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor.
Autoritatea Electorală Permanentă a informat, pe 8 noiembrie, că există 8.889 de cereri de vot prin corespondenţă ale cetăţenilor români din străinătate. Românii din diaspora s-au putut înscrie în Registrul electoral până în data de 14 septembrie şi au avut posibilitatea de a opta fie pentru a-şi exercita votul prin corespondenţă, fie pentru a solicita înfiinţarea unei secţii de votare în localitatea de reşedinţă.
Numărul total al alegătorilor români înscrişi în Registrul electoral, inclusiv cetăţenii care vor împlini 18 ani până la data de 11 decembrie, este de 18.906.721, iar numărul total de alegători cu domiciliul sau reşedinţa în ţară este de 18.297.431, aceste informaţii fiind valabile la data de 8 noiembrie.
Legea privind votul prin corespondenţă a fost adoptată de Parlament în octombrie 2015 şi ulterior a fost contestată la Curtea Constituţională de Grupul parlamentar al ALDE de la Senat, alături de grupul UDMR, senatori de la UNPR şi PSD, precum şi un senator independent. Contestatarii legii susţineau că aceasta este birocratică şi îngreunează practic exercitarea votului de către românii din străinătate, că instituie privilegii pentru o anumită categorie de cetăţeni.
Curtea Constituţională a stabilit că dispoziţiile acestui act normativ sunt constituţionale.
CCR a arătat că reglementarea votului prin corespondenţă pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate a avut în vedere asigurarea unei participări cât mai ridicate a cetăţenilor la procesul electoral şi că facilitează dreptul de vot al acestora: "... legea analizată aduce o modificare de substanţă în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de vot, respectiv introduce sistemul votului prin corespondenţă, sistem care nu a mai fost aplicat în cadrul sistemului constituţional stabilit în anul 1991".
Instanţa constituţională a susţinut că prin aplicarea votului prin corespondenţă numai în privinţa cetăţenilor români cu domiciliului sau reşedinţa în străinătate se asigură egalitatea materială între aceştia şi cei cu domiciliul în ţară: "... cele două categorii de cetăţeni nu se află în aceeaşi situaţie de fapt pentru a li se aplica un tratament juridic analog sau identic. De altfel, o situaţie similară întâlnim în state precum Italia, Polonia sau Ungaria, unde, de principiu, votul prin corespondenţă este permis numai în situaţia în care cetăţeanul nu locuieşte în ţară".
Nu în ultimul rând, Curtea Constituţională a precizat că există un cadru normativ coerent pentru păstrarea secretului votului prin corespondenţă, astfel încât funcţionarii statului care pun în aplicare mecanismul votului prin corespondenţă au reprezentarea clară a obligaţiilor şi responsabilităţilor care le revin atât din punct de vedere substanţial, cât şi procedural.
Potrivit ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, Maria Ligor, votul prin corespondenţă este marginal, în sensul că nu vor fi două milioane de cetăţeni care să ceară acest tip de vot.
"Trebuie s-o spun şi subliniez acest lucru — votul care nu este în persoană la secţie peste tot în lume este marginal. Deci, nu vor veni două milioane de oameni sau nu vor face două milioane de oameni solicitare să voteze prin corespondenţă. Mai pe nicăieri nu se întâmplă lucrul acesta, cu atât mai mult cu cât este un sistem în cazul nostru cu totul nou", a spus ministrul Ligor la o reuniune pe tema votului în diaspora.
