Participanţii la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului solicită măsuri pentru protejarea românilor din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş, expuşi ”sistematic unui proces de deznaţionalizare”.

În rezoluţia adoptată la finalul lucrărilor celei de-a XIV-a ediţii a Universităţii de Vară desfăşurate la Izvoru Mureşului se menţionează că românii din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş ”sunt expuşi sistematic unui proces continuu şi susţinut de deznaţionalizare, din cauza politicii autorităţilor locale, dar şi ca urmare a dezinteresului autorităţilor statului român”, în vreme ce românii de confesiune romano-catolică din judeţele Bacău, Iaşi şi Neamţ sunt supuşi unui proces de maghiarizare.

”Acest lucru se face cu complicitatea unor politicieni, care au impus autorităţilor locale deschiderea de clase cu predare în limba maghiară, cu toate că 98% dintre romano-catolicii din aceste judeţe se declară români”, se precizează în document.

Potrivit textului semnat de participanţi şi de organizatori, pentru remedierea situaţiei sunt necesare: finanţarea asociaţiilor culturale membre ale Forumului Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş ”după aceleaşi criterii şi direct proporţional” cu suma alocată de Guvernul României Fundaţiei ”Comunitas” a maghiarilor din România şi elaborarea unei strategii de dezvoltare economică, ”prioritară pentru zona Covasna-Harghita”, pentru crearea de noi locuri de muncă şi menţinerea celor existente, ”componenta economică fiind principala cale de estompare a asperităţilor interetnice, de eliminare a exodului populaţiei româneşti din zonă şi de reafluire a generaţiilor tinere spre locurile natale”.

De asemenea, participanţii cer Guvernului să adopte măsuri ”pentru a stopa sau măcar a încetini” declinul demografic şi ”plecarea în masă din zonă” a românilor, în special a tinerilor, ”din cauza discriminărilor la care sunt supuşi”, a lipsei de perspective şi ”de respect al demnităţii”, dar şi măsuri pentru respectarea statutului limbii române ca limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut în teritoriu, interzicerea finanţării din fonduri publice a manifestărilor cu caracter extremist.

Totodată, în rezoluţie se cere înfiinţarea unui ”Departament pentru comunităţile româneşti inferioare numeric”, o structură consultativă care să le sprijine, să le înlesnească accesul şi relaţiile directe cu organele administraţiei centrale şi care ”să asigure coerenţa şi continuitatea preocupărilor autorităţilor centrale faţă de problematica zonei”.

Prin document se mai solicită anchetarea şi anularea restituirilor ilegale de clădiri ce au aparţinut statului român din anul 1920, precum şi adoptarea unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor care au avut loc în legătură cu retrocedarea ilegală a unor proprietăţi agricole, forestiere şi imobiliare din Transilvania, rezolvarea în condiţiile legii a desfiinţării ”de facto” a Colegiului Unirea din Târgu Mureş şi anchetarea restituirii clădirii către organizaţia ”Statusul Romano-Catolic”, monitorizarea procesului de maghiarizare a românilor romano-catolici din judeţele din Moldova şi sprijinirea păstrării identităţii româneşti a acestora, precum şi înfiinţarea unui Fond Suveran ”pe modelul Norvegiei”, care să identifice, să exploateze şi să gestioneze resursele naturale ale României, în beneficiul poporului român.

Alte solicitări prezente în rezoluţia dată publicităţii sâmbătă vizează implicarea institutelor Academiei Române şi a principalelor centre universitare din ţară pentru realizarea unor cercetări şi studii fundamentale privind istoria, cultura şi civilizaţia românească, dar şi a secuilor şi a celorlalte etnii din sud-estul Transilvaniei, asigurarea de către Ministerul Culturii a fondurilor necesare pentru organizarea Muzeului în aer liber de la Voineşti-Covasna şi pentru continuarea cercetărilor arheologice la cetatea dacică din judeţul Covasna.

Rezoluţia adoptată la finalul ediţiei a XIV-a ediţii a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului va fi înaintată Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului şi Guvernului României şi partidelor parlamentare şi neparlamentare.

Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului s-a desfăşurat în perioada 14-20 august şi a fost organizată de către Centrul Cultural Topliţa, împreună cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni din Bucureşti şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Institutului Cultural Român, Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, al Primăriei şi Consiliului Local Voşlăbeni, în cadrul unui proiect finanţat de Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe.