Organizaţia de Femei Social Democrate a adoptat, sâmbătă, o rezoluţie prin care solicită Guvernului implementarea unei directivei europene adoptată în ianuarie de Parlamentul European care stabileşte că, până la pronunţarea unei sentinţe, declaraţiile publice ale autorităţilor nu se pot referi la persoanele suspectate ca fiind vinovate, iar acestea nu sunt prezentate astfel ”prin utilizarea unor măsuri de constrângere fizică”.

”Articolele (3)-(5) din Directivă obligă statele membre să-şi ia măsuri pentru a se asigura că autorităţile publice nu se referă la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate înainte ca vinovăţia acestora să fie legal stabilită, printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Chiar dacă această directivă ar urma să fie implementată în decursul a doi ani, OFSD consideră că punerea în practică cât mai rapid a prevederilor din această directivă nu ar dăuna nimănui, ci dimpotrivă, ar garanta că dreptul la imagine şi prezumţia de nevinovăţie sunt respectate şi în ţara noastră, ca stat membru”, se arată într-un comunicat al OFSD remis News.ro. 

Astfel, femeile social-democrate au votat, sâmbătă, la Galaţi, o rezoluţie prin care solicită Guvernului să implementeze Directiva pentru consolidarea anumitor aspecte privind prezumţia de nevinovăţie şi dreptul persoanei de a fi prezentă în faţa instanţei în timpul procedurilor penale, care a fost adoptată în 20 ianuarie 2016 de Parlamentul European. 

Şi Elena Udrea a declarat vineri, la instanţa supremă, unde a contestat controlul judiciar în dosarul “Gala Bute”, că îi cere ministrului Afacerilor Interne, Petre Tobă, să ”rezolve modul în care Poliţia se ocupă de transportarea inculpaţilor, punându-le cătuşe".

Elena Udrea a deplâns din nou situaţia primarului municipiului Craiova, Olguta Vasilescu, care a fost scoasă încătuşată, miercuri, din sediul DNA.

"Eu am mai spus-o, aici nu e treaba Parchetului, ci este treaba Poliţiei. De custodia sau de paza persoanei inculpate reţinute se ocupă Poliţia, de aceea problema este acolo. Domnul Tobă ar trebui să rezolve modul în care Poliţia se ocupă de transportarea inculpaţilor, punându-le cătuşe", a spus Elena Udrea, în curtea instanţei supreme.

Conform articolului 3 al Directivei aprobate în 20 ianuarie 2016 în PE, statele membre se asigură că persoanele suspectate şi acuzate beneficiază de prezumţia de nevinovăţie până la dovedirea vinovăţiei conform legii.

Articolul 4 stabileşte că statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că, atâta vreme cât vinovăţia unei persoane suspectate sau acuzate nu a fost dovedită conform legii, declaraţiile publice făcute de autorităţi şi deciziile judiciare, altele decât cele referitoare la vinovăţie, nu se referă la persoana respectivă ca fiind vinovată. 

Textul documentului prevede că obligaţia de a nu se referi la persoane suspectate sau acuzate ca şi cum ar fi vinovate nu împiedică autorităţile publice să difuzeze informaţii în mod public privind procedurile penale atunci când acest lucru este strict necesar din motive legate de ancheta penală sau în interes public.

”Statele membre iau măsuri adecvate pentru a garanta că persoanele suspectate şi acuzate nu sunt prezentate ca şi cum ar fi vinovate, în faţa instanţei sau în mod public, prin utilizarea unor măsuri de constrângere fizică”, mai prevede Directiva europeană la articolul 5, care stabileşte însă că această reglementare nu împiedică statele membre să aplice măsuri de constrângere fizică impuse de circumstanţele specifice cauzei, legate de securitate sau menite să împiedice persoanele suspectate sau acuzate să se sustragă sau să ia contact cu terţe persoane.

Directiva europeană mai prevede că statele membre se asigură că orice dubiu cu privire la vinovăţie este în favoarea persoanei suspectate sau acuzate, inclusiv atunci când instanţa evaluează posibilitatea achitării persoanei respective.

De asemenea, statele membre se asigură că persoanele suspectate şi acuzate au dreptul de a păstra tăcerea în legătură cu infracţiunea de săvârşirea căreia sunt suspectate sau acuzate.

Totodată, persoanele suspectate şi acuzate au dreptul de a nu se autoincrimina, ceea ce nu împiedică autorităţile competente să strângă probe care pot fi obţinute în mod legal prin utilizarea unor măsuri de constrângere prevăzute de lege şi care au o existenţă independentă de voinţa persoanelor suspectate sau acuzate.

Statele membre pot permite autorităţilor sale judiciare ca, la pronunţarea hotărârilor, să ţină seama de atitudinea cooperantă a persoanelor suspectate şi acuzate, se mai arată în document.

Exercitarea de către persoanele suspectate şi acuzate a dreptului de a păstra tăcerea şi a dreptului de a nu se autoincrimina nu se utilizează împotriva acestora şi nu se consideră a fi o dovadă a săvârşirii infracţiunii respective de către acestea, se arată în directivă

În acelaşi timp, documentul menţionează că aceste regelementări nu împiedică statele membre să decidă ca, în cazul infracţiunilor minore, procesul sau unele faze ale acestuia să se poată desfăşura în scris sau fără interogarea persoanei suspectate sau acuzate de către autorităţile competente în legătură cu infracţiunea în cauză, cu condiţia ca acest lucru să respecte dreptul la un proces echitabil.

Statele membre UE au la dispoziţie 2 ani pentru a implementa această directivă europeană.