Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, avizele pentru urmărirea penală pe numele fostului preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, în dosarul Revoluţiei.

„Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis vineri, 13 aprilie a.c., ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală faţă de domnul Iliescu Ion, de domnul Roman Petre şi de domnul Voiculescu Gelu - Voican, pentru faptele ce fac obiectul dosarului penal nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, sub aspectul săvârşirii de către aceştia a infracţiunii contra umanităţii, prevăzută de art. 439 alin. (1) lit. a), g), i) şi k) Cod Penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii,  având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) teza întâi din Constituţia României, republicată, ale art. 12 şi art. 18 din Legea nr. 115/1999, precum şi a celor reţinute prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 93/1999, nr. 665/2007 şi nr. 270/2008.”

După 28 de ani de la evenimentele dramatice care au dus la căderea comunismului, dar şi la moartea a peste 1000 de oameni, procurorii au trei personaje cheie pe care vor să le pună sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii: Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican-Voiculescu sunt cei care au condus România, după fuga dictatorilor Ceauşescu.

Anchetatorii spun că au dovezi care arată limpede că a fost vorba mai mult despre lovitură de stat şi că românii care cereau libertate în stradă au fost împuşcaţi şi torturaţi în urma unei diversiuni pusă la cale de cei trei suspecţi.

În plus, procurorii spun că nu au existat teroriştii despre care avertiza televiziunea naţională. Iliescu, Roman şi Voiculescu ar fi orchestrat diversiunile în care au murit 1.104 oameni, aceştia crezând că luptă cu securitatea comunistă pentru libertate.

Ion Iliescu şi o parte dintre disidenţii politici au format în decembrie 1989 Frontul Salvării Naţionale, care a preluat puterea cu sprijinul armatei. FSN a desemnat apoi un guvern provizoriu condus de Petre Roman. Iliescu a fost preşedintele României până în 1996. A negat mereu că ar fi fost la originea vărsării de sânge de care îl acuză, pe lângă procurori, şi rudele celor care au pierit în decembrie 1989.

Gelu Voican Voiculescu, împotriva căruia se îndreaptă aceleaşi acuzaţii de infracţiuni împotriva umanităţii, este cel care s-a ocupat de înhumarea cuplului de dictatori, condamnaţi la moarte după un proces sumar. După Revoluţia din decembrie 1989 a fost viceprim-ministru în primul guvern provizoriu şi responsabil cu controlul serviciilor secrete. Nici el nu se consideră vinovat de ceva.

Petre Roman, al treilea acuzat important în ancheta Revoluţiei, a citit din balconul Comitetului Central al Partidului Comunist, prima Declaraţie împotriva dictaturii comuniste, după ce Nicolae şi Elena Ceauşescu fugiseră cu elicopterul. Imediat a devenit membru în Consiliul Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale, care îşi propunea să coordoneze revoluţia şi să instaurareze democraţia. Procurorii spun că împreună cu Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu au întreţinut artificial violenţele pentru a putea să preia puterea.