Direcţia Naţională Anticorupţie cere urmărirea penală a ministrului de interne Petre Tobă.
DNA a transmis procurorului general al PICCJ referatul cauzei, în vederea sesizării Preşedintelui României, pentru a aprecia asupra exercitării dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, în legătură cu săvârşirea infracţiunii de favorizare a făptuitorului, în perioada în care a deţinut funcţia ministerială, se arată într-un comunicat al instituţiei.
Astfel, potrivit procurorilor, Tobă Petre ar fi refuzat declanşarea procedurii de declasificare a unor normative a căror încălcare vizează conţinutul constitutiv al infracţiunilor de abuz în serviciu şi deturnare de fonduri, adică într-o situaţie în care este exclusă protecţia informaţiilor clasificate.
Comunicatul DNA
"În completarea comunicatelor nr. 1136/VIII/3, 1140/VIII/3 din data de 29 august şi 1146/VIII/3 din 31 august 2016, Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să transmită următoarele:
În conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Preşedintelui României, pentru a aprecia asupra exercitării dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, respectiv TOBĂ PETRE, ministru al Afacerilor Interne, în legătură cu săvârşirea infracţiunii de favorizare a făptuitorului, în perioada în care a deţinut funcţia ministerială.
Solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie referitoare la efectuarea urmăririi penale faţă de Tobă Petre ministru al Afacerilor Interne are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
La data de 1 aprilie 2016, în contextul în care, la Direcţia Naţională Anticorupţie se afla în instrumentare dosarul 20/P/2016 (care ulterior a fost trimis spre judecare, vezi comunicat 634/VIII/3 din 11 mai 2016), Tobă Petre, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, a refuzat declanşarea procedurii de declasificare parţială a unor documente. Solicitarea procurorilor, formulată în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi cele din domeniul informaţiilor clasificate, viza câteva paragrafe din ordine emise la nivelul ministerului, privind normativele a căror încălcare a fost reţinută în sarcina funcţionarilor acuzaţi penal în legătură cu gestionarea fondurilor operative.
Concret, în prezenta cauză, s-a constatat că ministrul Afacerilor Interne Tobă Petre a refuzat, în mod discreţionar, declanşarea procedurii de declasificare a unor normative a căror încălcare vizează conţinutul constitutiv al infracţiunilor de abuz în serviciu şi deturnare de fonduri, adică într-o situaţie în care este exclusă protecţia informaţiilor clasificate, conform art. 3 din Legea nr. 182/2002, privind protecţia informaţiilor clasificate, întrucât ar conduce la ignorarea art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil care include dreptul de informare asupra acuzaţiei penale).
Totodată, necesitatea declasificării normativelor anterior menţionate are la bază şi prevederile art. 137 din Constituţia României, potrivit cărora gestionarea şi controlul fondurilor instituţiilor publice trebuie reglementate prin normative neclasificate, respectiv prin legi.
Lipsa de transparenţă în administrarea fondurilor operative a condus la aruncarea în derizoriu a destinaţiei legale a fondurilor operative, respectiv realizarea securităţii naţionale. Din probele cauzei a reieşit că au fost cumpărate bunuri care nu au nicio legătură cu interesul general de maximă importanţă pentru care au fost alocate fondurile operative (căsuţe de păpuşi cu nisipar şi tobogan, în valoare de 7.000 lei, cărţi de joc, darts cu săgeţi, arcuri de tir, plase de tir, mingii de volei în valoare de circa 4.000 lei, bandă de alergare, în valoare de circa 12.000 lei, cuptor electric, în valoare de circa 17.000 lei, stilouri în valoare de 13.000 lei, uniforme de chestor, pavele, cărţi în ediţii de lux, legate în piele, pe comandă, mese festive ale ofiţerilor neoperativi ai D.I.P.I.).
Relevant este că, în situaţii absolut similare (deturnarea fondurilor pentru protecţia martorilor şi, respectiv, deturnarea fondurilor operative), ministrul Tobă Petre a procedat complet diferit: a declasificat normativele M.A.I. în dosarul nr. 596/P/2015, dar a refuzat solicitarea procurorilor în dosarul nr. 20/P/2016. Astfel, ministrul Tobă Petre a dat curs, în luna ianuarie 2016, solicitării Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a declasificat normele privind administrarea şi controlul fondurilor pentru protecţia martorilor, gestionate de o structură a Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor (O.N.P.M.), o parte dintre norme fiind absolut identice cu cele referitoare la administrarea fondurilor operative, fondurile gestionate de O.N.P.M. fiind o categorie specială de fonduri operative. Dosarul respectiv nr. 596/P/2015 a fost trimis spre judecare (vezi comunicat nr. 80/VIII/3 din 1 februarie 2016).
Cererii transmise i-au fost ataşate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi un număr de 9 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.
Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidenţa art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana faţă de care s-a solicitat sesizarea Preşedintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumţia de nevinovăţie".