Curtea de Apel Bucureşti a stabilit, joi, la ultimul termen în dosarul torţionarului Ion Ficior, că va pronunţa o sentinţă în 30 martie, după ce procurorii au cerut o pedeapsă de 25 de ani de închisoare

Procurorul de şedinţă a spus joi la instanţă că se impune ca Ficior să fie condamnat la detenţie pe viaţă pentru infracţiunile de care este acuzat, dar, dată fiind vârsta acestuia, de peste 65 de ani (87 de ani), se cere o condamnare la 25 de ani de închisoare.

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au stabilit că se vor pronunţa pe 30 martie, după ce, joi, la ultimul termen, au mai audiat un fost deţinut al Coloniei de muncă Periprava, condusă de Ion Ficior, un medic care a tratat foşti deţinuţi politici, şi l-au ascultat pe inculpat.

Sentinţa Curţii de Apel Bucureşti nu va fi definitivă.

Procesul lui Ioan Ficior, care se judecă din 16 septembrie 2014 la Curtea de Apel Bucureşti, a avut 14 termene.

În august 2014, Ion Ficior a fost trimis în judecată, fiind acuzat că, în perioada 1958-1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, fiind înregistrate 103 decese.

Ficior a fost acuzat de infracţiuni contra umanităţii, dar procurorii au cerut apoi preschimbarea încadrării în tratamente neomenoase, potrivit noului Cod penal.

"Din probele administrate în cauză până la acest moment a reieşit faptul că regimul de detenţie aplicat de către Ficior Ioan, în perioada în care a deţinut funcţii de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici prin metode directe şi indirecte precum: condiţii de detenţie mizerabile şi inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci şi aglomerare excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale sau refuzul de a acorda asistenţă medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament", se arată în rechizitoriul procurorilor.

Un caz asemănător a fost cel al lui Alexandru Vişinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, condamnat definitiv, în 10 februarie, la 20 de ani de închisoare, decizia fiind o premieră din punct de vedere judiciar.  Vişinescu este primul condamnat pentru fapte care au fost comise cu peste 50 de ani în urmă.